Asa mi-am adus aminte ca intr-o alta carte de astronomie am gasit informatia ca Pamintul se invarte in jurul Soarelui pe o traiectorie in forma de elipsa,in realitate, imaginea de ansamblu ar fi, in cel mai bun caz, o traiectorie spiralat-curbata. Soarele se misca in jurul centrului Galaxiei tragind dupa el sistemul nostru solar, Galaxia se misca in spatiu(analogic vorbind atrasa de ceva si aici as intreba de ce anume) tragind dupa ea toate sistemele solare pe care le contine.In imagini am gasit asa ceva.
Deci din NIMIC s-a facut totul si de atunci nimicul care a devenit ceva/totul se tot intinde al draq prin spatiul INFINIT. Lasind la o parte tot ce stim(fizica, chimie, bilogie, etc...)adica locurile unde nu gasim nici macar 1 singur exemplu asemanator de transformare a nimicului in ceva, ba mai mult nu avem nici un exemplu de NIMIC sau de INFINIT, fara sa intram pe tarimul presupunerilor teoretice sau al laboratoarelor cu echipamente neinventate inca, sa incercam sa facem un exercitiu de imaginatie:
Imaginati-va NIMICUL.
Nu functioneaza?
Acum imaginati-va INFINITUL.
Nici asta nu functioneaza?
Asta nu inseamna totusi ca NIMICUL si fracsu` geaman INFINITUL nu exista.
Demult ma tot gandeam de unde venim si incotro ne indreptam, raspunsurile pe care incercam sa le gasesc erau asa de invaluite in mister ca ma fascinau de fiecare data.
Conform varfului de stiinta la care ne aflam acum raspunsul la intrebarea:
De unde venim si incotro ne indreptam?
este:
Venim din NIMIC si ne indreptam spre INFINIT. Cine zicea ca oamenii de stiinta nu pot fi poetici?
Imaginati-va NIMICUL.
Nu functioneaza?
Acum imaginati-va INFINITUL.
Nici asta nu functioneaza?
Asta nu inseamna totusi ca NIMICUL si fracsu` geaman INFINITUL nu exista.
Demult ma tot gandeam de unde venim si incotro ne indreptam, raspunsurile pe care incercam sa le gasesc erau asa de invaluite in mister ca ma fascinau de fiecare data.
Conform varfului de stiinta la care ne aflam acum raspunsul la intrebarea:
De unde venim si incotro ne indreptam?
este:
Venim din NIMIC si ne indreptam spre INFINIT. Cine zicea ca oamenii de stiinta nu pot fi poetici?
Ay, ce poetic! Ti-am mai spus?
RăspundețiȘtergereCling!
catre infinit este foarte probabil sa ne indreptam, dar cu siguranta nu din nimic am venit :)
RăspundețiȘtergereMie mi-a plăcut știrea aia când au găsit acel 80% din Univers, dat dispărut, hihi. Doar că e vorba de materie întunecată, nu de nimic. Deși poate ar fi rămas tot nimic, dacă nu i-am fi dat un nume.
RăspundețiȘtergereȘtiința poate fi o poezie, dacă poți accepta și vedea frumusețea lumii în care trăim, cu tot cu explicațiile atașate ei :)