Ce se da si ce se cere?
2. Dovediti ca NU exista Dumnezeu( in orice religie).
3. Gasiti insemnatatea Vietii.
4. Gasiti insemnatatea Mortii.
5. Explicati de ce e bine si de ce e rau.
6. Raspundeti demostrativ la intrebarea : Ce scop aveti pe acest Pamint?
7. Explicati timpul.
Nu am facut o gluma proasta raspunsul e chiar cel de sus.
RăspundețiȘtergere7)
RăspundețiȘtergereTimpul sunt eu. Cand ma dau dimineata jos din pat , timpul curge odata cu mine, ma insoteste peste tot, iar seara cand ma duc la culcare, il pun pe noptiera din creierul meu, ca el sa nu adoarma in timpul noptii definitiv, ci sa viseze alte aventuri ale noastre. Apoi dimineata, plecam din nou la drum. El nu se vede, dar eu sunt vizibila, deci el e ascuns in mine si, daca e in mine, timpul sunt eu.
1+2.Dumnezeu exista atunci cand crezi, asa cum nu exista daca nu crezi. Pentru tine.
RăspundețiȘtergere3+4.Viata are insemnatate pana la moarte si moartea n-are insemnatate caci, dupa ea, nu stim ce urmeaza cat sa-i calculam rentabilitatea in termeni de insemnatate.
5.E bine ce zic eu ca e bine si e rau ce zic altii:)
6.mi-am pierdut culorile, n-am cum sa desenez cat sa demonstrez.
7. Timpul e monstrul de care mie mi-e cel mai frica, e iluzia care trece pe langa noi cand ne ocupam timpul si nu ne gandim la el. Timpul e ceea ce trece de cand eu scriu acest comentariu fara sens:) Da, recunosc, habar n-am ce e timpul.
@iulia
RăspundețiȘtergereDefineste ce intelegi prin credinta. Tot ce vezi in jur exista, fie ca vrei tu sa crezi sau nu ca exista sau nu.
Rational vorbind viata pare sa fie justificarea momentului final, un fel de incercare de a explica de ce exista sfarsit. Cu riscul de a ma repeta, viata are valoare atunci cand scopul desfasurarii ei este mai presus de cel al al momentului final(moarte)
Putin suspect ca dupa 19 000 de ani de socializare , nu prea poate explica cineva concret de ce avem decat 2 valori, de ce nu 3 sau 4 sau 12, de ce trebuie polarizata orice ideea(actiune).
@ la fee
Timpul nu exista , e doar un reper. :)
@Milogul
RăspundețiȘtergereExigența ta a fost să explic timpul,iar eu ți-am spus că timpul sunt eu, iar tu imi spui că e doar un reper, iar eu iți răspund ca sunt un reper și pentru cei mai tineri si pentru cei mai vârstnici.
1. Un om care crede cu adevărat într-o religie, îl poartă pe Dumnezeu în sine şi pentru acela există Dumnezeu şi nimeni nu-i poate demonstra contrariul atâta timp cât el îl simte pe Dumnezeu în mintea şi în sufletul lui.
RăspundețiȘtergere2. Un om care crede mai degrabă în ştiinţa exactă şi în dovezile palpabile nu poate fi convins că există Dumnezeu din moment ce nu-i poate fi dovedită existenţa fizică a acestuia.
3. Viaţa este minunea dovedită de natură şi de care are parte,un anumit timp prestabilit, orice fiinţă care se naşte.
4.Moartea este tot o etapă a vieţii, deci prin consecinţă tot o minune, prin care pământul şi tot ce ne înnconjoară, şi deci implicit şi noi, se regenerează.
5. Există binele şi răul fiindcă trebuiau definiţi polii oponenţi ai unor manifestări fizice sau psihice.
6.Scopul meu pe acest pământ este să mă bucur de fiecare clipă de viaţă, faptul că mă aflu în acest moment pe acest blog şi scriu acest comentariu este o demonstraţie clară şi de netăgăduit.
7. Timpul este unitatea de măsură a eternităţii.Împărţit în diviziuni şi subdiviziuni ajută la aproximarea cât de cât corectă a tuturor formelor care ne înconjoară. Dar timpul are acea calitate că pe lângă faptul că este o unitate de măsură este şi o dimensiune totodată. Totul absolut se dimensionează prin timp.
Absolut fiecare răspuns depinde de modul de percepţie individual.
Milogule, eu nu leg a "crede" de "credinta":) Daca ne departam de la sfera concretului, unde, fara efort, exista aproximativ aceleasi lucruri pentru toata lumea, in abstract si nepalpabil, unde cred ca ne situam, exista doar lucrurile percepute de fiecare cu propriul sistem de referinta. Eu pot sa vad toleranta, in timp ce altul vede indiferenta, tu poti sa vezi iubire, iar vecinul tau sa vada ura, unul poate sa vada magie, altul un simplu truc etc. Asa e si cu zeitatile. Daca eu cred in ele, pentru mine si doar pentru mine, ele exista. Si poate cu cat cred mai tare, cu atat am certitudinea ca ele exista. Pe langa asta, cred ca oamenii au nevoie de zei.
RăspundețiȘtergerePai, la un calcul ne-elaborat mie-mi ies 3: inceput, desfasurare si sfarsit:) Pai care e scopul mortii cat sa-i calculezi raportul cu scopul desfasurarii vietii?
Keep smiling, zic:P
Nice try! Ce capcană! Autorul vrea să o pună de o nouă religie/ curent filozofic. eu m-aş băga, dar se dau ajutoare?
RăspundețiȘtergere@Oretarzii
RăspundețiȘtergereIntai te miruim cu ulei de ghimbir, pe urma iti dam nenumarate porunci si abia la sfarsit iti dam cate ajutoare vrei.
gata, ce trebuie să fac? să lipesc afişe? să mă îmbrac la costum şi să propovăduiesc pe străzile din Khartoum? să nu mai folosesc mijloace contraceptive?
RăspundețiȘtergere@ oretarzii
RăspundețiȘtergereDepinde la ce religie te bagi.La Milogul sau la mine?
Păi la cine dă mai mult, se-nţelege...
RăspundețiȘtergereDegeaba ai sabie!N-ai inteles nimic. In orice religie, intai dai de nu poti duce si apoi primesti ceva.
RăspundețiȘtergerepăi şi atunci rămân cu religia mea actuală de ateu necredincios, na! :)
RăspundețiȘtergereAtunci ai ratat intrarea in raiul meu. Iti dadeam luna de pe cer, toate stelele, vreo doua comete si, mai ales, toate libertatile posibile, ca numele meu adevarat e La Free, dar mi-au gresit numele pe templu si nu se mai putea repara, asa ca am lasat lumea sa imi spuna La Fee, simplu.
RăspundețiȘtergereMilogule, ne-ai dat o leapsa de rezolvat intr-o viata :) Orice raspuns as da acum, peste cativa ani se va schimba.
RăspundețiȘtergereCand vine vorba de Dumnezeu, ma lovesc de o problema conceptuala.
1. Analizand religiile, miturile atator civilizatii, iti vine greu sa nu te intrebi daca asemanarile dintre acestea cu privire la Dumnezeu sunt o pura coincidenta. In timpuri stravechi, cum anume ar fi putut civilizatii de pe continente diferite sa se ,,copieze" reciproc ? Dumnezeul religiilor are ca argument in dovedirea existentei lui tocmai persistenta lui istorica (incepand cu timpurile straaaaavechi, pana acum)
Dincolo de religii, Dumnezeu exista, daca te gandesti ca ,,dumnezeu" e un termen generic pentru tot ceea ce a insemnat cosmogeneza, viata, moarte, suflet, energie, particule, fiinte, materie si antimaterie. Dumnezeu e TOT. Inclusiv noi.
2. Dumnezeu nu exista deoarece nu ,,exista'' (literalmente). Nu poate fi perceput ca fiinta, ca existenta, iar toate sursele mitologice/religioase pot fi incadrate cu usurinta la literatura usoara, sunt ilogice din perspectiva actuala a capacitatilor noastre intelectuale, iar gandul ca o fiinta supranaturala mai ilogica/emotionala decat noi a creat intregul univers este, ei bine, ilogic.
+ Un sistem cognitiv nu poate exista in absenta unui suport fizic (asta sustin toate stiintele cognitive actuale)
3. Viata e partea infloritoare a Naturii. E ceea ce da culoare si grandoare materiei. Forma superioara a imbinarii unor forte. Insemnatatea ei ? Ofera dinamism Universului. Noi toti suntem un roi divin vesel, ce animam putin bezna din jurul nostru.
4. Moartea stabileste echilibrul, incheie si incepe ciclul. Tempereaza Viata. Reimprospateaza Natura.
5. Binele si Raul sunt doua extreme ale unui sir lung de atribute, valori, principii, la care omul adera sau nu. De ce doua si nu trei ?
Pentru ca asa ne functioneaza creierasul, sistemul cognitiv. Scopul final - adaptarea la mediu - ne impune sa categorisim. Iar ,,2" e cifra ideala, probabil, cand vine vorba de morala si etica. Nu e ,,1", deci nu e un talmes-balmes, toate in aceeasi oala, nici 3 sau 4, caci am simplificat cat de mult s-a putut. La doua valori, doi poli extremi.
6. Cum adica demonstrativ ? Scopul personal ? Sa experimentez cat mai multe. Sa traiesc - in modul cel mai real. Cum altfel sa demonstrez ca asta mi-e scopul decat aplicand asta? :)
7. Of, timpul. Nu am de gand sa explic conceptul si cum exista el sau nu, obiectiv vorbind. Subiectiv, Timpul mi-e Viata. Incerc sa pun semnul egal intre cele doua. ,,Nu am timp" e o expresie pe care nu o mai vreau. Nu stiu cat timp (viata) mai am, dar vreau sa il fructific. Nu ma intereseaza ceasul, orele si minutele. Ma intereseaza intensitatea timpului, nu durata lui...