Ada Kaleh, intre cer si pamint.

Ada Kaleh - Insula Cetate     

Ada - I - Kebir (denumire veche sec 16-17) - Ostrovul Mare

     E imposibil sa nu imi aduc aminte de gustul smochinelor coapte, umplute cu dulceata blinda din razele soarelui, de halvita cu alune putin prajite,de  rahatul cu cacao,de bomboanele impletite in forma de baston, de baclavaua cu miere de albine si nuca si de degetele mele de dupa ospat ce se lipeau pe paharul de braga rece.

     Au trecut multi ani de atunci, iar eu am aflat de curind ca familia de turci de unde cumpar si acum bunataturile, sunt fosti rezidenti de pe Ada Kaleh, asa mi-a spus bunica si mi-a mai spus ca...

     Era in luna Iulie, se apropia ziua fetitei si avea nevoie de dulciuri, asa ca a coborit in port si a platit un barcagiu imbracat cu pantaloni bufanti, turban si curea batuta`n pietre sclipitoare de diferite culori care nu-i mai tacea gura. 

-Poftiti, poftiti oameni buni, in paradisul Dunarii...Poftiti va rog...Allah sa va binecuvinteze... Poftiti Doamna... si nici nu apuca bunica sa se aseze bine ca deja sorbea dintr-o ceasca de cafea turceasca cu capac,  iar pe farfurioara, un bombon si un biscuite asteptau cuminti.

      Pina sa ajungi pe tarm, din barca vantul prietenos iti aducea miros de trandafiri, scortisoara si zahar candel, intinsa lenes pe luciul apei, se vedeau fumegind cateva cosuri ce ieseau curioase prin acoperisuri sa vada cine vine in vizita.

     Din primii zeci de metri te salutau tremurind, chiparosi, trandafiri, mandarini pitici, smochini, lamai si alti arbori adaptati de localnici pe insula de 2000 de pasi, iar dupa ce treceai de ziduri de pe la ferestrele caselor iti faceau cu ochiul dulceturile de nuci verzi cu coaja de portocala uscata, curmale, halva in doua, trei culori, si tot felul de dulciuri asezate cat mai ademenitor cu putinta.

      O las pe bunica pe insula sa se mai plimbe si o sa va povestesc de ultimul Print din dinastia Samanizilor Miskin Baba, un rezultat al intalnirii intre Buddha(trad. Cel treaz) si Muhammad(trad. Cel demn de lauda) .

      Legenda spune ca a lasat in urma mostenirea la tron si a plecat in lume sa isi gaseasca drumul. Astfel  el ar fi ajuns si la Belgrad unde prin vorbe cu multe intelesuri ca deh asa sunt astia intelepti, ar fi reusit sa aduca pacea si linistea printre oamenii nemultumiti de stapanirea turceasca. Cand a vrut sa plece reprezentantii sultanului din Belgrad i-au interzis sa paraseasca asezarea si au pus sa fie pazite toate cele 12 porti. Asa ca Printul s-a razgindit sa mai plece pe vreuna din porti si a plecat pe toate 12 odata. :) Iar urmatoarea oprire a fost Ada Kaleh, unde a venit cu o singura barca, nu cu 12(din motive economice nu ca nu ar fi putut) si a devenit umilul Miskin Baba, unde se pare ca a trait pina la adinci batrineti.(sic)

     Va multumesc pentru timpul acordat si va doresc o zi minunata.