Noi toti mergem pe strada cu gandul ca suntem o societate mareata si ajutam saracii cu mina intinsa care lucreaza pe la corporatii de milogeala de tip nazist.
Fapt divers: despre cersetorii profesionisti se spune ca sunt din tata`n fiu, adica tata lu` tata lu` tata i-a rupt o mina lu fiusu si l-a trimis la cersit ca sa traiasca cei 3 frati ramasi intregi .
Ulterior din generatie in generatie, care nu s-a nascut contorsionist s-a trezit ca avea date cu gel, tip freza pe spate, degetele de la maini.
Alt fapt divers, ieri in Magazinul Unirea din centrul buricului din mijlocul Bucurestiului, au aparut raspindacii de publicitate, care prin alte locuri sunt deja consacrati. Pe scurt, niste dudui imbracate strident cu zambetul ranjit spre lobul urechii de care atarnau cercei cu leduri, te invitau la un magazin pentru nu stiu ce produs, locatia in care erau asezate era strategica, in capatul scarilor rulante, care trebuia cucerit ca altfel nu se dadeau la o parte si nu aveai scapare.
Vedeti boieri dumneavoastra, la inceput publicitatea te agaseaza, te simti deranjat, deranjul devine lupta, lupta devine obisnuinta, obisnuinta devine comoditate, comoditatea devine lene, lenea devine lege, legea conservarii energiei proprii a fost enuntata simplu, nu face nimic totul e trecator, nimic nu ramine, FALS. Nimic mai mincinos, dupa cum spuneam in alt post, orice moment este unic si irepetabil, fiecare secunda este incredibila, pozitionarea ei in timp si spatiu este singulara, nimic nu se repeta.
Universul nu se repeta, viata nu se repeta, trecutul contribuie la formarea unui viitor si viitorul formeaza prezentul, ce e jos e si sus.
O secunda schimba un om, iar cateodata o viata nu schimba nimic. Nu e nevoie sa-ti faci planuri despre cum sa-ti schimbi viata sau pe tine sau copilul sau nevasta sau prietenul sau prietena sau sotul sau mama, nu e nevoie sa schimbam nimic, secretul e sa fi viu, nu traiesti ca si cum ai fi mort deja.
Intreaga omenire e obisnuita sa se uite peste umar in spate sa vada daca Istoria a retinut ceva, cand de fapt orice actiune influenteaza viitorul, asa se scriu melancoliile marilor civilizatii.
Cu consideratiune, va multumesc pentru timpul acordat articolului.
Morala: cand aveti 120 de kg., nu puteti purta masura 75B la sutien,nici macar daca sunteti ruda cu Victoria Secret si vreti sa scrieti istoria modei! :))))
RăspundețiȘtergereBine-ai venit, Milogule, Am fost cuminte! Am scris numai reguli de gramatica, dar m-a concediat Dex, spunandu-mi ca aveti nevoie numai de englezofili si ca n-o sa va fie dor de mine!
RăspundețiȘtergere@La fee
RăspundețiȘtergereAi dreptate cu sutienul dar totusi culoarea se potriveste nu? :)
DAAA,cu margarete deochiate de vreo tziganca nebuna, ce nu a fost miluita cand a cersit:mov- crocus, galben- sofran si roz-lalea Semper Augustus!:)))))
RăspundețiȘtergereMi-a placut de asemenea expresia "cercei cu leduri"! Am s-o folosesc in loc de "cercei Carmen actul IV"!
Acest articol imi provoaca o pofta nebuna de usturoi cu ceapa. Apoi mie imi pare ca viata mea, fie ia as fie, se tot repeta, cred ca e o singura melodie ascultata obsedant de Dzeu.
RăspundețiȘtergereDraga Dex,
RăspundețiȘtergereTotul ti se trage de la lecturile obsedante din Kant, Hegel, Schopenhauer sau Freud. Daca citeai Sandra Brown, erai mai castigat! Nu te descuraja! Esti inca tanar! Am auzit ca pentru unii usturoiul e afrodisiac sau macar antibiotic! Mireasma camerei in care a dormit un mancator de usturoi nu se compara nici macar cu parfumul apei statute din vaza!
Reclama e intr-adevar sufletul comertului! Daca de maine s-ar face reclama la pasta de dinti cu ceapa sau usturoi, sunt sigura ca multi ar cumpara-o, mai ales daca ar scrie a e facuta de Estee Lauder!
Asa-i si cu reclama la casatorie! Bucura-te ca nu esti cu Mimoza! Iubirea voastra ar fi murit oricum fie in mirosul de usturoi, fie din neputinta ei de a pastra la infinit masurile 90-60-90!
Cu duiosie si intelegere, La Fee
Pana si uvertura scrisa pentru mine a devenit reclama stupida! Plec sa serbez Dragobetele! Daca pana diseara nu va scriu, inseamna ca am fugit cu un Cotzo Fan!
RăspundețiȘtergerenu.culoarea costumului de baie nu se potriveste.Ii trebuia niste culori mai tari,nu asa pastelate si cred ca ar fi mers mai bine un costum de baie intreg si nu din 2 bucati. :))
RăspundețiȘtergereIa' că e Dragobetele azi.
RăspundețiȘtergereŞi la câte fete bat blogul aista, nici Doxatul şi nici Milogul nu s-au gândit la nimic.
Vă fac eu cadou asta :P
http://www.youtube.com/watch?v=9RajNvJ3bCU
:D
Multumesc pentru dar! A fost ca cireasa de pe tort!Eu am petrecut Dragobetele la expozitie de carte:).
RăspundețiȘtergereGhici ghicitoarea mea: ce carte mi-am luat, daca apare citatul:"Qui verra Vera..."?
Imi sta pe creier cu ceapa si usturoiul!:) Nu la orice restaurant poti manca un sos de fructe de padure la un medalion de orice carne ar fi! Pun atata ceapa si/sau usturoi, de te doare fierea o luna! Recunosc ca cel mai bine il fac eu acasa, cand am chef!In restaurantele noastre e ca la frizer: oricum i-ai pretinde sa te tunda, el/ea te tunde tot cum stie!
RăspundețiȘtergere@ Le Fee
RăspundețiȘtergereDacă e Vera lui Auguste Villiers primesc o ciocolată? :)
DAAA! Ce bine ca ai ghicit, altel ramaneam cu ciocolata si eu sunt la dieta! Am gasit-o in franceza! In colectia " Livre de poche"
RăspundețiȘtergereMiza, de acolo stiai tu cu cele Patru Turnuri si cu cele Patru... din "Trifoiul de Smarald?'
RăspundețiȘtergereCiudatenia vine din faptul ca acum cativa ani am cumparat de la o colega Contele si Contesa, doua gobelinuri cu Vera si contele Athol. Mi se pusese pata ca trebuie sa le am eu.Nu citisem " Contes cruels".
RăspundețiȘtergereTrifoiul de Smarald e postarea lui Shaytan, mereu o plăcere şi un răsfăţ din partea lui pentru mine, când îşi face timp să mă încânte cu ceva plăcut ochiului şi minţii.
RăspundețiȘtergereSi eu am ramas surprinsa de sensibilitatea celui/celei care scris. Multumesc!
RăspundețiȘtergereMilogule, am intalnit alaltaieri cel mai simpatic cersetor pe care mi-a fost dat sa il intalnesc. Un copil de vreo 9 ani, cu un zambet molipsitor si cu o energie si pofta de viata uimitoare. Era intr-o parcare la Kaufland, in Bistrita. Se oferea sa care cosurile goale inapoi la magazin, sa te ajute cu cumparaturi, mai vindea si ghiocei daca vroiai :)) Un pui de om vesel, care le zambea la fel de sincer si celor care nu ii dadeau bani. Parca traia o aventura continua si se bucura la maxim de ea, indiferent de oamenii din jurul lui. I-am dat banuti de vreo 2 ori, si a treia oara am pus-o pe mama sa ii mai dea 1 leu. Reactia lui ,,waaaaa! masina asta toti banii mi-i da. Domnisorica mi-a mai dat!" a facut toti banii :))
RăspundețiȘtergerePe publicitate nu ma bag, caci ai stiut bine, nu ma uit la tv. Dar ma simt agasata de publicitatea care imi iese in cale prin oras.
@Colorbliss
RăspundețiȘtergereCersetorul ala eram eu deghizat ca aveam nevoie de niste bani de droguri si stateam pe langa Kaufland sa ciordesc si o lopata ca imi putrezesc niste cadavre prin gradina. In rest, da, am un ras molipsitor.
Dex, sa te banuiesc si ca ai avea doar 9 ani ? :)
RăspundețiȘtergerep.s mi-a fost dor de remarcile tale acide, nu stiam ce lipseste in viata mea de o saptamana cam asa :)
@Colorbliss
RăspundețiȘtergereEsti o fata fericita daca doar eu ti-am lipsit :))