Dependenta de conformism

Stau si ma uit in jur si sunt surprins, iara si iara, de nevoia monumentala de conformism pe care o arata acest popor. Acum, ca sa fiu sincer n-am prea avut placerea de a cunoaste alte popoare, si, chiar si la poporul asta, ma cam invart intr-o categorie limitata, aia de intelectuali cu venit destul de mult peste medie, poate tocmai d-aia conformismul asta ma tot surprinde.

De fapt, daca stau sa ma gandesc bine parca imi vine si mie sa ma conformez ca parca m-am cam saturat de glume de gen: "N-ai urmat recomandarea conducerii, te trecem la caiet! Ha!Ha!" si de intrebari de genul: "Tu ai facut asta in semn de protest banuiesc!?". Sincer sa fiu era o vreme cand voiam sa arat ca sunt diferit, acum m-am cam lamurit cat de diferit sunt si chiar nu incerc sa ies in evidenta. Oare e o problema de-a mea subconstienta faptul ca ma trezesc involuntar in situatii care ma identifica drept intrus?

Dictonul anului pare sa fie: "N-ar fi rau daca ai sari, dar nu e obligatoriu!", cu raspunsul: "Cat de sus?". Tind sa cred ca romanii iubesc comunismul, desi nu o gasesc ca o explicatie foarte logica. M-as astepta sa fie ceva oameni cu sechele de femeie violata care sa isi caute agresorul in alte forme, dar nu la varsta asta. Partea "buna" e ca se pupa perfect cu capitalismul. Managerasii americani sunt extaziati probabil de colegii lor romani care nu le pot pune in pericol culcusul caldut din simplul motiv ca, daca au primit ordinul sa se arunce, o sa o faca, ba mai mult isi vor trage si un glont in cap ca sa arate cat de dedicati sunt.

Adoptarea unanima, cu entuziasm, a caii minimei rezistente, chiar in cazurile in care iti aduce in mod evident daune, pare sa fie regula generala. Sincer, eu unul as vedea normala chestia asta in cazul unei agresiuni fatise, gen: "Iti rup picioarele daca nu faci asta!", dar nu o vad normala la toate nimicurile, sugestiile, recomandarile si doleantele unuia sau altuia. Poate selectia genetica si-a facut treaba in mileniile astea, in care a trebuit sa pupam un catalog de funduri de toate orientarile politice, religioase si sexuale, si chiar am ramas un popor de "facem noi, cum sa nu, va multumim ca ne puneti noua tot in carca, sa va traiasca regina si printisorii".

Una peste alta, daca o sa ajung vreodata dictator imi doresc sa se intample aici. Unde altundeva? Ati auzit vreodata de rezistenta in Romania? Suntem un popor in care orice handicapat mai colorat asculta muzica in tramvai fara ca nimeni sa zica nimic. Unde am putea sa coboram mai mult de atat? Sa venim preventiv cu casetofonul nostru si o geanta de casete in caz ca omul si-a uitat Parasonicul acasa? Sa il rugam sa dea mai tare? Nici nu stiu cum am putea fugi mai mult de conflicte de orice gen, dar ma gandesc ca la un moment dat simplu fapt ca nu bei Cola te va face sa fii catalogat ca un descreierat.

Acum ce sa mai zic, sunt un frustrat care nu reuseste sa se integreze. Si in plus mai fac si atita caz din asta de parca era cine stie ce tragedie sa imi iau naiba tricoul rosu si sa imi vad de treaba ca restul lumii. Dar de, cum zicea cineva: 

"Ai trisat! Crezi ca mie imi place sa imi iau asta pe mine?". 

Da! Asa cred.

P.S. retrospectiv vorbind poate tricoul verde fluorescent n-a fost cea mai buna alegere, dar de, sunt trezit de vecinii mei cretini la 7 de o saptamana jumatate, nu e ca si cum as fi la maximul capacitatilor mentale.

P.S.2. tot vad ca fac greseli gramaticale, ma scuzati, mi-e lene sa le mai caut.