Post lejer de weekend: Metoda clasica de sinucidere!

Viata, sau ceea ce majoritatea numim viata e cea mai clasica metoda de sinucidere, cu avantajul ca ajungi si in rai, daca esti inclinat spre asa ceva. Astepti plin de nerabdare sau de frica momentul in care tragi definitiv pe dreapta. Stii ca vine, de cand esti mic! Stii ca e inevitabil! Il astepti, dar nu te gandesti la el. Iti umplii timpul cu prostii dar undeva in mintea ta il privesti ca pe evenimentul salvator, ala in care nu va mai trebui sa te gandesti ce faci cu viata ta. Asta daca gandesti, altfel nu-i bai, iti vezi de instictele animalice, mancare, bautura, sex, familie stiind ca vei inchide ochii fericit ca ai scapat si ca ai lasat, acolo, un rahat in urma care ai speranta ca va inflori intr-un minunat bonsai. Care e scopul, daca n-ai un scop? La ce foloseste toata filosofia daca nu stii ce vrei? Ce te faci daca gasesti sensul la 60 de ani? Ce faci cu sensul ala?

Pe parcursul vietii vrei tot felul de chestii, unele la un moment dat ti se par importante. Poate despre unele ai zice la momentul respectiv ca sunt scopul tau in viata. Hai sa zicem ca dragostea e scopul tau in viata! Asa ca exemplu usor de inteles pentru toti. Gasesti o femeie, dragoste mare, casatorie, draci laci, si te lasa balta. Mama dracu, e scopul tau in viata, te zbati, te lupti, tragi de fiare sa o impresionezi cu fizicul, iti iei un servici mai bun sa ai oferi mai multa siguranta, faci tampenii romantice sa o dai pe spate, si ciuciu, nu merge, treaba se termina si ramai singur. S-a terminat? Ai vrut ceva, ti-ai luat teapa, ce mai vrei? Ooops, viata ta s-a terminat! Esti futut definitiv, ai calea streangului desfasurata drept in fata ta, iluminata ca o autostrada europeana. Da stiu, viata merita traita, bla, bla, treci mai departe, gasesti alta, te axezi pe servici sau scoala sau alte bullshit-uri. O dai in filosofie, poate nu era ea cea potrivita, eu de fapt cred in dragoste ca concept nu in relatie cu o alta persoana. De ce nu filosofia mai simpla, oops, ea a fost sufletul meu pereche, altul nu mai e, game over?!

Sau poate chiar nu vrei nimic de la viata? E ok sa nu vrei nimic? Banuiesc ca da. Dar atunci ce faci ca sa iti oferi un pic de placere in viata asta, daca nu te motiveaza, nici banii, nici sexul, nici revolutiile, nici croshetatul, cum mai poti sa te bucuri de viata? Stai asa si gusti din toate placerile, abuzezi te tine, de tot si de toate, ca doar nu te intereseaza, nu mananci in nici un caz sanatos, trebuie sa fii tampit, daca tot nu-ti pasa, si stai asa dupa cea mai tare partida de sex din viata ta si te gandesti: "Sa-mi bag picioarele daca m-ar fi pasionat sexul acum as fi fost in rai! Asa, meh! Hai sa ma culc!" Stai si o freci prin viata in speranta absurda ca daca iti place 10% sexul, sexul cu 10 femei te va duce la extax. Sau bagi 10% sex, 10% bani, 10% faima, 10% servici, 100% iluzii, si totul o sa fie bine (in interpretarea lui Bob Marley).

Inchei aici, n-are rost sa extind ca nimeni nu sta pe blog in weekend, oricum voiam doar sa postez ceva deprimant, si ai multumesc Altruistei noastre pentru inspiratie :D