Sa mergem la Club, domnilor! (Update)

Invitatia mea este la un club englezesc rafinat.Suntem in 1930 si tocmai s-a inventat fotoliul chapeau de gendarme acoperit cu piele fina de mouton.
Eu nu beau decat o picatura de wisiki bourbon( fiindca este un mai dulce dacat celelalte soiuri), multumesc! Sa ne asezam confortabil, fiindca va voi vorbi despre superficialitate. De atatea ori a trebuit sa vorbesc despre lunga lista de geniali ai lumii, incat mi-e sila. N-au urnit lumea din loc si nu au schimbat-o! Toti acestia si-au creat o buna propaganda fie prin stapanii vremii, care au vrut sa isi lege numele de vreun artist ce parea mai uimitor, fie prin vreun marketing de conjunctura. Superficialitatea mea vine din admiratia pentru lumea marunta. Bobul de roua cat de mic ar fi, daca il privim cu atentie , oglindeste toata splendoarea firmamentului pana la cea mai mica firimitura de lumina (seamana un pic cu Caragiale in studiul "Cateva pareri"). Lucrul cu copiii mici m-a facut sa ma entuziasmez mai mult de compunerica stinghera a vreunui copilas ,decat de reproducerea fidela a penisurilor pe nu mai stiu ce pereti spoiti. Bijutierul indian cu micul lui atelier din tzarna drumului , asezand diamante Golgonda in monturi filigranate, mi-e mai drag decat da Vinci.
Ce frumos sa margem la Roma, sa ne holbam la peretii muruiti alaturi de vreo suta de japonezi care te orbesc cu fleshurile. Daca vreau sa vad ceva, deschid o carte, o enciclopedie sau internetul . Voi savura in tihna emotia artistica si asta ma va face ca data viitoare cand voi fi nevoita la scoala sa vorbesc despre vreun minunat, sa nu o fac in scarba ci cu acea emotie a profesorului care in micul sau univers a gandit o strategie didactica cu duiosie si intelegere. Si daca trec la o lectie noua si scoala nu-i ofera nimic copilului pentru cunoastere, in afara de manual, ma duc prin magazinele de antichitati si cumpar acele accesorii care il vor face sa traiasca in mod autentic vreun fapt narat sau interpretat pe scena care este clasa. Implicandu-i in ceea ce citim ei internalizeaza personajele si scriitura care devin si ale lor. Da ! am ajuns sa cunosc destul de bine mirodeniile,plantele si altele din motive prozaice, care nu fac obiectul acestei scrieri. Apoi le-am dus si copiilor la scoala sa le vada si sa le miroasa poate pentru prima data. Mireasma cardamomului verde intrata in nasucul nevinovat il va face pe copil sa exclame: E turta dulce? De aia miroase asa? Si ma bucur si eu de uimirea lui. Pe unde ma duc cumpar tot ce cred ca mi-ar trebui la scoala! Si unii de lA MINE INVATA PENTRU PRIMA DATA MULTE DESPRE LUME SI VIATA , pentru ca mi-e drag ce fac si o fac cu pasiunea unei iubite si nu cu obida femeii siluite! Am cASA PLINA DE OBIECTE NU PENTRU MUSAFIRI. LA MINE NU MAI VINE DE MULTA VREME LUMEA, FIINDCA ORI SUNT LA SCOALA , ORI AM VENIT DE LA SCOALA PREA OBOSITA CA SA MAI FIU SI AMFITRIOANA. Acum am sa ma duc sa beau un ceai de hibiscus, fiindca e tarziu si maine merg la scoala de dimineata. La vita e bella!