Alo, aterizeaza strabunica !

      Vine o vreme cand ne lovim de astia batrani. Adica nu ne lovim, ne lovesc ei pe noi, adica ai senzatia vreunei carti de Kafka prezenta cu tot cu personaje in viata ta reala.

      Atunci cand vorbim de niste batrini de pe strada, necunoscuti noua, situatiile par comice, in schimb cand e vorba de ai tai lucrurile se schimba.

      Sa incercam o caracterizare sumara. Pereche de batrinei simpatici care aduna tot felul de nimicuri de care nu se mai pot desparti datorita valorii sentimentale capatate in timp: 

      - Bara asta de Dacie din sufragerie, era ca si noua cand am gasit-o, imi aduc aminte ca si ieri, era octombrie si iesisem sa-mi cumpar niste lapte...

      Nimic anormal, o bara de masina e buna,dar poate va intrebati ce cauta in sufragerie. Si ce faci cu ea cand nu ai masina,  ar mai fi de intrebat si despre motocicleta de pe balcon si suspensiile de la Skoda din 78 ce ne puteti spune, dar cele 5 cuburi de BCA, dar canistra cu benzina din 87( pe bune benzina cu miros de amoniac), dar cele 2 masini de spalat de pe hol care stau una peste celalalta sudate intre ele de vreme, 3 saci de nisip fin de 20kg in caz de nevoie asteapta in debara, 2 biciclete demontate facute pachet cu piese lipsa, absolut inutilizabile...

      M-am gandit, pina sa imbatrinesc arunc tot si las doar strictul necesar: 1 dulap, 1 pat, 1 masa la bucatarie, 1 birou, 1 scaun, 1 PC, dischetele alea floppy, chiar daca nu mai am floppy si nu mai functioneaza, cele 3 mingi de basket, ca poate le vulcanizez, chiar daca arata ca niste asteroizi, toate piesele schimbate de pe la calculator, poate o avea nevoie cineva de vreun cip...