Ne-am realizat visul pe care il visam de cand am coborat din copac, de cand ne-am ascuns in prima pestera si am dormit prima data inghesuiti unul in altul cu sulitele indreptate in afara, spre intuneric!
Suntem in siguranta!
Nu este de mirare ca intr-o situatie de asa natura, in care totul e calculat, in care iti poti face planuri de viitor, pe 15-20-30 de ani, suntem toti dependenti de control. Am ajuns in situatia in care orice situatie neprevazuta ne da peste cap, lucruri normale acum 100 de ani sunt inimaginabile, inumane, improbabile, groaznice.
Suntem dependenti de stabilitate, suntem ingropati adanc in planurile noastre de viitor, suntem ancorati peste 15-20-30 de ani. Prezentul e nesemnificativ cand crezi din adancul fiintei tale ca peste 5 ani o sa ai masina ta, ca peste 15 ani o sa ai casa ta, ca peste 20 de ani iti vei vedea copiii la facultate si ca peste 50 iti vei vedea nepotii insurati. Este realist? Ce faci cu neprevazutul? A ajuns chiar asa de nesemnificativ?
Ce te faci cand lucrurile iti scapa de sub control? Ce te faci cand nu intelegi, cand nu ai suficiente informatii ca sa stii, cand nu mai poti sa stii pentru ca esti bolnav la pat, ce te faci cand vine inundatia, criza financiara, cutremurul, razboiul? Ce te faci cand iti iei un pumn in bot de la un necunoscut? Ce te faci cand te intalnesti cu un om dezbracat in lift? Ce faci cand vezi un elefant in scara blocului?
Rezultatul unei lumi calculate, in care prietena nu te lasa pentru cel mai musculos din bloc, in care copilul tau nu e vanat si mancat, in care bunica ta nu este alungata din casa pentru ca nu se mai poate intretine, este completa inadaptare la orice fel de schimbare. Aici apar traumele, stresul, palpitatiile, fobiile. M-am invatat sa fiu in siguranta, in lumea mea diafana pot supravietuii chiar de unul singur, mi-e frica de avion, mi-e frica de ideea ca viata mea e in mainile unui pilot necunoscut, am planuri, ele sunt totul pentru mine, daca acum mi-ar ateriza un meteorit in cap as muri plin de regrete! De ce?
<to be continued ... someday>
2 chestii
RăspundețiȘtergereca de obicei google stie mai bine ca tine ce boala ai >:)
search by "how to deal with control issues"
and you'll get
http://www.drphil.com/articles/article/69
ramine stabilit smecheria pentru vineri?
Nu exista stabilitate, totul este in continua schimbare, miscare, nimic nu e fix nici macar in viata noastra.Suntem intr-o cautare prosteasca de echilibru, de stabilitate, de punct fix, de centru si handicapati fiind ne imaginam ca noi suntm centrul.
RăspundețiȘtergereNu imi e frica de avion, nu m-am simtit niciodata in siguranta, imi bazez actiunile pe neprevazut, nu am foarte multe planuri, dorm pe furis cu sulita inca indreptata spre usa, nu o sa ajung sa-mi vad nepotii.
De maine incep antrenamentul cu fandari laterale in caz de meteorit, si eu am niste tone de regrete.
@romKenny
RăspundețiȘtergereMerci maestre, Dr. Phil e noul meu idol :)
@Milogul.SRL
Sa nu exageram, o stabilitate exista, nu prea are mare rost sa inveti cum sa te aperi de lupi cand tu stai 99% din viata la oras. Ca de obicei am exagerat un pic cu metaforele! Eu de fapt voiam sa ma refer la chestii mai subtile care ne macina aiurea.
Si eu urasc sa pierd controlul - asupra mea, asupra vietii mele. Insa adepta planurilor nu am prea fost niciodata. Daca nu imi plac planurile de viitor inseamna ca nu am control asupra vietii mele? Nu imi spuneti ca asta inseamna, ca ma indrept spre paranoia :D
RăspundețiȘtergereLumea calculata despre care spuneai tu ar trebui sa ne invete sa luam in calcul toate posibilitatile, insa, paradoxal, nu o face. Neprevazutul este acel element care ne face sa simtim ca traim, in bine sau in rau.
Aici era lupta cu morile de vant! Fiind pus in fata unei situatii oarecare esti predispus sa calculezi posibilitati, sa te gandesti la variante, cand de cele mai multe ori informatiile pe care le ai nici nu sunt de ajuns ca sa poti obtine macar teoretic un raspuns :)
RăspundețiȘtergere