Cu pasarica la psihiatru 2 - Si pasaricile au karma

...continuare

Eu recunosc, sunt un fricos, moooor de frica! Nici nu apare bine pericolul ca deja plang in plapuma. La cel mai mic semn am fugit, ma zvarcolesc, ma zbat, ma vait, ma lupt cu mine insumi. Noroc ca acest defect al meu se compenseaza cu altul, si anume incapatanarea, altfel eram demult in hotelul cu camere capitonate din ceruri.

Am nevoie de altii, si nu prea. Cateodata plang dupa ei, de cele mai mai multe ori nu stiu cum sa le dau cu flit mai repede. In mare vad doua cai, relativ opuse conceptual, de a face fata relatiilor sociale si a profita de ele, ca pana la urma aia vrem toti, sa profitam la maxim. Probabil unora o sa le semene cu postul asta, si poate seamana pe alocuri, dar cele doua posturi pornesc de la doua premise diferite. Cu riscul ca voi sa gasiti mai multe cai, si cu mentiunea ca filosofia asta de doi lei am luat-o dintr-un joc pe calculator, asa ca ai rog pe cei care n-ar putea trece peste ideea ca inveti ceva din jocurile pe calculator sa se opreasca fix <aici>

Calea 1. Palma deschisa

Esti uman. Esti un animal social si nici nu-ti bati capul cu gandul ca ai putea fi altceva. Iti realizezi limitele, poate le intelegi, poate nu, dar stii ca sunt acolo, nu stii cauzele, neaparat, dar stii efectele. Cum ar veni stii ca faci urat la bautura, dar n-ai nici cea mai mica idee de ce. Stii ca de unul singur nu vei face mare lucru niciodata si nici n-ai vrea, de ce ai vrea o asa tampenie? Ce piramidele au fost construite de un singur om?

Ai intelegi pe oameni, sau vrei sa-i intelegi, esti predispus sa le accepti defectele pentru ca si ei ti le accepta pe ale tale. Poate ai ajuti, poate te folosesti de ei si atat, asta nu conteaza, ceea ce conteaza e ca nu esti singur. Singuratatea si cu tine nu rezoneaza deloc. Cand te paraseste prietena o arzi cateva luni cu prietenii la beri ca sa nu te gandesti la ea, iti faci o prietena temporara la care nu prea tii, dar cine stie, poate vine din mers. Ai ajuti pe oameni, si din interes, cateodata si de pomana, si ei te ajuta, catedata, cateodata nu. Pentru tine societatea este o mare familie, cu bune si rele, cu prieteni si dusmani, cu mii de oferte de care profiti din plin, si cu neajunsurile sale care iti pun piedici cateodata, dar per total esti mai fericit si mai puternic din cauza ei.

Calea 2. Pumnul strans

Esti uman. Esti un animal social si nu iti place asta. Tu stii ca nimeni n-o sa te ajute niciodata, decat din interes. Traiesti si mori asa cum visezi: singur! Tu stii ca singurul pe care te poti baza esti tu, la fel ca si ceilalti. Nu-ti faci iluzii, nu astepti de la altii, nu vezi ce rost ar avea viata daca tu ar trebui sa te milogesti de altii. Cand ai o problema, taci si te gandesti si actionezi, nu te vaiti, nu ceri ajutorul, de fapt nici nu spui nimanui asta. Iti stii limitele, dar stii si ca trebuie sa le depasesti nu sa le ocolesti, sa le indoi si sa le transformi, stii ca daca vrei sa obtii ceva prin tine insuti trebuie sa fii bun, al dracului de bun. In general nu-ti place sa-i ajuti pe ceilalti. N-ai nimic cu ei, din contra, ai pretentii de la ei. Daca ajuti un om il privezi de o mare sansa: sansa de a-si rezolva singur problemele, de a-si depasi limitele si de a invata ceva din toata tarasenia asta. De ce ai ajuta un om slab? Omul ala nu-si stie interesul ca tine! Cand o sa ai nevoie de el o sa il gasesti pierdut si suferind cu prietenii lui, slab, incapabil sa-ti fie folositor. Ajutorul este o pierdere de vreme pentru amandoi, singura situatie in care poate functiona este cand iteresul comun asumat de parteneri este acelasi. Doar o colaborare.

Cand te paraseste prietena, dispari o perioada, poate, poate nu, poate ramaneti prieteni, oricum ar fi, nimeni n-o sa vada ca suferi. De ce ar vedea? E ceva personal! E un defect la care vei lucra, pe care il vei indoi si prelucra si vei obtine pe merit una mai frumoasa si mai desteapta. Pentru tine societatea e o unealta, una nu foarte folositoare, dar e acolo si oricum nu poti scapa de ea, nu te bazezi pe ea, ca n-ai nevoie, tu te descurci si singur.