Logica si Infinitul

 

     In ultima perioada, multe din articolele propuse aici se leaga de mediu social, prin situatii de etica, filosofie, logica, etc...nici in acest articol nu o sa fim departe de aceasta zona.

Pe scurt, la Logica admir principiile:

1.Principiul identitatii 

Un principiu sanatos, stabileste cine e cine si despre ce vorbim.

2.Principiul non-contradictiei

Cel mai frumos principiu, o idee nu poate fi si adevarata si falsa in acelasi timp.

3.Principiul tertului exclus

Exista doar 2 posibilitati: Adevarat sau Fals, nu exista a treia optiune.

4.Principiul ratiunii suficiente

Concluziile se obtin pe cale deductiva din informatii(afirmatii) cu o cantitate suficienta de adevar.

From Mexic with love

   

    Dupa cum se vede Dl. Dex a destainuit planul nostru de afaceri cu fonduri din UE cu M iar acum tot ce imi ramine de facut e sa va tin la curent cu noutatile.

   Transmitem in direct de pe strada cu trei capace unde toti românii zace, zace pe ganduri ca e preocupati daca numarul de icoane pupate de nea Puiu la Mondialul ala de nu am avut un parcurs bun, este cel recomandat de mama Omida.

    Referitor la anumite aspecte sociale, un nou studiu aduce in prim plan faptul ca românii sunt deprimati, iar un alt studiu arata ca deprimatii traiesc mai putin. De ce?

Programul Prima Casa 3,14

     Programul Prima casa 3, pare destul de normal sa fie si prima si a treia in acelasi timp, oricum mai jos veti gasi propunerile arhitecturale facute in sedinta de Guvern de saptamina aceasta, pentru a stimula finantarea proiectelor tinerilor casatoriti. 

     Cum in ultima perioada, guvernul nu reuseste sa plateasca factura la electricitate pe consumul resoului care a incalzit Casa Poporului, nu va da nici banii profesorilor, iar in programul Prima Casa a intrat si "natura". Care natura?Aia care atunci cand eram mici si ne jucam ceva o invocam mereu ca si cum ar fi fost un avantaj de nediscutat, in special atunci cand trisam cumva indirect, natura frate, natura...

 Dar sa studiem impreuna propunerile pentru familiile de tineri casatoriti, tineri iubiti,  tineri si nelinistiti, tineri angajati, tineri si degeaba...

Eu sunt Mefisto, adica Dracu`

Nu prea știu ce as putea să scriu despre Toma Caragiu în afara de faptul ca îmi este aproape imposibil sa nu zambesc macar, de multe ori doar cand îl văd. In spatele lui Toma Caragiu , era Toma Caragiu - poetul, pentru mine a fost o surpriza.

"- Vrei să ascultăm muzică? Versuri? mi-a zis, îşi amintea Va­lentin Silvestru.
 - Ce fel de versuri?, am întrebat, presupunând că ar fi vorba de un disc al vreunui poet. 
 - Versuri... Apoi dumneata mă primeşti în casă, ai o clipă de odihnă şi eu să te pun să spui versuri? Ale mele.
      Am privit surprins caietul. 

Danga - Langa

  

    Danga - Langa suna`n asfintit talanga si de la pasune iaca, tacticoasa vine vaca. O  vaca a trecut pe drum, datorita prospetimii ierbii a trecut-o... asa un fior si a lasat fiorul mare maro in mijlocul strazii. Cu zeflemeaua caracteristica bovinelor si-a miscat soldurile mai departe spre casa.

    Un pui de pasare mic, tocmai invatase sa zboare, era a doua oara cand pleca din cuib, trecu in zbor pe deasupra drumului si atras de "ceva-ul" de pe drum, dadu un ocol fiorului maro lasat de vaca. Dominat de curiozitate se lasa incet, in zbor planat, fix pe fiorul cu pricina, care deveni un fel de nisip miscator.

Cortina va rog !

    

     Intamplator, sau nu, zilele astea mi-am adus aminte ce idei si ce ganduri si ce convingeri aveam inainte sa ma fac mare.

Element antisocial

     Nu mi-au placut niciodata sarbatorile, nici 1 martie nici 8 nici craciunul nici de pasti, nici una, de nici un fel, chefurile organizate le urasc, nu imi place de ziua mea si nici de ziua altcuiva cunoscut sau necunoscut.

Alo, aterizeaza strabunica !

      Vine o vreme cand ne lovim de astia batrani. Adica nu ne lovim, ne lovesc ei pe noi, adica ai senzatia vreunei carti de Kafka prezenta cu tot cu personaje in viata ta reala.

      Atunci cand vorbim de niste batrini de pe strada, necunoscuti noua, situatiile par comice, in schimb cand e vorba de ai tai lucrurile se schimba.

      Sa incercam o caracterizare sumara. Pereche de batrinei simpatici care aduna tot felul de nimicuri de care nu se mai pot desparti datorita valorii sentimentale capatate in timp: 

      - Bara asta de Dacie din sufragerie, era ca si noua cand am gasit-o, imi aduc aminte ca si ieri, era octombrie si iesisem sa-mi cumpar niste lapte...

I have a Dream...

        Am visat o lume in care "luptatorii" pentru pace nu existau pentru ca nu era nici un razboi niciunde, am visat ca nimeni nu murea de foame, am vazut ca femeile sunt frumoase in special cand au copii si mai putin frumoase atunci cand vand sex pe pelicula sau in realitate, am vazut ca barbatii nu sunt facuti doar pentru razboi sau pentru vanatoare, am visat ca raul si binele era cunoscut de toti si nimeni nu gasea un motiv sa faca rau.

Viata! (Fara filosofie)

Am 32 de ani, sau in ani de internet o vesnicie.

M-am trezit eu asa la 25 si mi-am dat seama ca planurile pe care le facusem pentru varsta aia erau, in cel mai bun caz, cu 10 ani in urma. Asa ca mi-am bagat picioarele, la ce sa te chinui, ce sa mai faci la batranete cu fotomodele si masini de viteza? Au trecut anii in deriva la viteza maxima pe langa fara sa lase prea multe urme! O inima calcata in picioare pe ici e colo, un prieten pierdut, altul castigat, mai putine nopti de betie si mai multi bani.

Acum, de voie de nevoie, pentru ca noptile de betie si cautatul dragostei in toate locurile gresite nu ma mai satisfac, sunt nevoit sa ma gandesc intensiv la ce fac in continuare. De cand am plecat in cautarea frumusetii vesnice, a.k.a. un pic de sport la sala 4-5 zile pe saptamana (din motive mai mult medicale, ca ma simteam de parca ma cauta moartea p-acasa), raman cam cu 1-2 ore relativ libere pe zi, lucru care nu ma umple de optimism.

2011- Welcome Home (sanitarium)

  

     Gata s-a dus cu sarbatorile, cu sms-urile "ce fac eu sa faca toti", incepe un nou an, plini de energie asteptam ziua de luni sa vedem ce zice horoscopul despre anul care vine, sa vedem pe net ce stiri am mai pierdut, sa vedem birfele, sa vedem colegii. Aproape ca lucrurile au un sens, stam la o tigare de socializare, bem o cafea, splendide momente de neuitat, parintii sunt si ei linistiti au fost vizitati de odrasle, pamintul se invarte, fumul dispare.

     Unde e ambitia, unde e nervul, unde e vointa, unde sunt planurile, unde e dorinta, unde e forta, unde e viata? Pamintul se invarte, fumul dispare...

Lu malti Ani ?

     Imbuibat cu de toate imi ragai inteligenta la ceas de seara. Imi pacane urechile de la salata de boeuf si nu mai vreau sa vad piftie sau carnati pe linga mine. Oricum in timpul anului ma uit cu jind la carnatii de prin magazine poftind la cele 18 procente de pulpa identic naturala de carne din interior.

     Resterospecitiva anului 2010 are 2 ipostaze, una pentru blog si una pentru mine.Blogul nu sunt io, io e diferit de blog si totusi o asemanare avem, pesimism cronic de nu stiu cum de nu ma inghite vreun canal uitat deschis intamplator.

Dreptul la viata

      De ce avortul se numeste avort? De ce avortul nu se numeste crima? 

      Oare dreptul la viata nu se aplica si in cazul unor organisme care nu au propria simtire si vointa? De unde stim ca nu au? E viata acolo, are dreptul sa se dezvolte sa creasca mare, sa fie liber si sa-si caute propria fericire.

      Cred ca dreptul la viata e singurul drept care este simplu, usor de elucidat si totusi atrocitatile nu lipsesc atunci cand e vorba de vreun conflict nationalist numit razboi sau razboi civil.(What`s so civil about war anyway?). Dreptul la viata se reduce la zero, am omorat pentru ca era dusman, pentru ca am primit ordin, pentru ca imi apar familia, pentru ca ne cuceresc, pentru ca asta e tara mea, pentru ca daca nu il omoram eu ma omora el pe mine...

Mos Craciun VS Dumnezeu

      Totdeauna mi-am pus intrebari, cateodata intrebarile au fost mai bune decat raspunsurile, de mult am stabilit ca nu vreau un Dumnezeu care sa-mi dea raspunsuri. E prea comod, el le stie oricum pe toate si daca tot sunt facut dupa chipul si asemanarea lui , as vrea sa-mi aflu singur raspunsurile, banuiesc ca Dumnezeu nu are un Sef Dumenzeu care ii spune raspunsurile mocca.

      Deci NU, nu imi doresc un Dumnezeu care sa-mi dea raspunsuri, imi doresc un Dumnezeu care sa ma ajute sa-mi pun intrebari.

      Pe aceeasi tema ma intrebam cum e mai bine cand ai un copil sa-i spui ca exista Dumnezeu? Eu cred ca e de ajuns ca il minti in mod constient ca exista Mos Craciun si il terorizezi cu faptul ca daca nu e cuminte nu primeste nimic. Mie asta imi suna a manipulare si santaj.Cu ce e deosebit Dumnezeu de Mos Craciun?

Romania trei - O lume minunata

In care veti gasi...coltul meu de rai.
    Bucuresti, bulevard principal blocat mai tot timpul, 4 benzi dus 4 benzi intors, intre timp o banda de mers si pe un sens si pe altul s-a transformat in loc de parcare asta in afara de trotuar unde faci slalom printre masinile parcate si alte 2 parcari intermediare pina`n bulevard. Off the record si eu parcam pe trotuar atunci cand nu puteam sa demontez masina sa o iau in apartament singurul loc unde gasesti parcare, dar sa lasam detaliile automobilistice si sa vorbim de oameni.
     In blocul din fata am un vecin care e iubitor de pasari, creste porumbei, simbolul pacii majoritatea albi, tocmai buni de vreo nunta sau parada, dar concetateanul meu e un om pragmatic, ii maninca in caz ca are musafiri sau de sarbatorile legale. Ma mir cum de nu a iesit in fata blocului sa vinda pene de indian.
     In coltul blocului, ca in orice cartier care se respecta exista 1 dealer cu baietii lui si cativa clienti, pasnici cu privirea fixata in punctul de sprijin al Universului, probabil nu i-a afectat criza inca, deoarece zimbetul le sta pe fata ore in sir. 

Post lejer de weekend: Metoda clasica de sinucidere!

Viata, sau ceea ce majoritatea numim viata e cea mai clasica metoda de sinucidere, cu avantajul ca ajungi si in rai, daca esti inclinat spre asa ceva. Astepti plin de nerabdare sau de frica momentul in care tragi definitiv pe dreapta. Stii ca vine, de cand esti mic! Stii ca e inevitabil! Il astepti, dar nu te gandesti la el. Iti umplii timpul cu prostii dar undeva in mintea ta il privesti ca pe evenimentul salvator, ala in care nu va mai trebui sa te gandesti ce faci cu viata ta. Asta daca gandesti, altfel nu-i bai, iti vezi de instictele animalice, mancare, bautura, sex, familie stiind ca vei inchide ochii fericit ca ai scapat si ca ai lasat, acolo, un rahat in urma care ai speranta ca va inflori intr-un minunat bonsai. Care e scopul, daca n-ai un scop? La ce foloseste toata filosofia daca nu stii ce vrei? Ce te faci daca gasesti sensul la 60 de ani? Ce faci cu sensul ala?

1 Decembrie - 23 august - Amintiri din copilarie 2

 Ultimul episod(1 decembrie)

                                  

           Nu stiu de ce, dar 1 decembrie imi aduce aminte de 23 august de odinioara, probabil de la parada extraordinara de fier vechi si simtamintul de grandomanie simulata. Imi aduc perfect aminte cand ne pregateam prin curtea scolii pentru 23 august, totul trebuia sa fie impecabil, paradoxal chiar profesorul de istorie era Scaraotzchi in persoana la astfel de evenimente. 

       Niciodata nu am inteles cum de un om care stia atita istorie era atat de vertebral, adica nu gandea cu creierul , gindea cu sitemul nervos central probabil, pentru ca din actiunile lui nu emana pic de inteligenta.

      Si iata ca inevitabilul se produse, EL...Cel mai iubit, Mai mare decat Stefan cel Mare si Mai Viteaz decat Mihai Viteazul, (cam)Preamarit atat din punct de vedere national cat si International, CEAUSESCU, venea in vizita. 

      Primirea se facea pe stadion banuiesc ca peste tot era la fel, din acel moment profesorul de istorie impreuna cu cel de educatie fizica s-au metamorfozat capatind o importanta uluitoare ce strabatea culoarele scolii precum buzduganul lui Fat Frumos semanind panica. Cei 2 se ocupau de organizare, elevii nu existau, exista doar tiparul venit de la Directie, adicatelea cum ar trebui sa arate elevul perfect, imbracat in uniforma noua, pantofi negri, camasa alba, pieptanat, tuns, cu o privire cautind spre viitor(cam gol pe vremea aia), postura corpului cu umerii in spate, pieptul inainte, mainile drepte pe linga corp iar programul artistic trebuia sa fie impecabil, asemanator cu creatia Conducatorului Suprem.

Amintiri din copilarie

     Cand ma gandesc la Ozana cea frumos curgatoare, care la mine in cartier era ogasul din marginea orasului unde se deversau gunoaie,  o zona distrusa si infecta dar ca sa ajung sa ma pot "juca" acolo mi-au trebuit 8 ani.  
      Zona respectiva era considerata perimetru cu risc maxim datorita pericolelor, placi de beton sparte, cioburi, tevi de metal iesite din beton, apa de vreo juma de metru, microbi si  a distantei la care se afla de blocul nostru( aproximativ 400 m, atunci parea ca erau 4 km). Era un fel de ritual de initiere momentul in care te luau baietii mai mari si te duceau la Ozana, acolo aveam de facut diverse misiuni de o importanta majora.In timp ce unii cautau chistoace de Snagov pentru baietii mai mari "restul lumii" adica muritorii de rind, eram organizati in mod meticulos pe departamente, unii alergau sa prinda serpi, altii sopirle si orice tiritoare verde si scirboasa, altii adunau tubi(viermisori de namol) pentru pesti, altii aliniau niste borcane sparte pe o margine de beton ca sa isi poata regla tirul cei mari, altii cautau flori de cimp pentru vreo fata plina de cosuri adolescentine iubita in secret de vreunul mai mare.

Manelista corporatista de Facebook

O cunoasteti?

De obicei ocupa o functie de middle management intr-o corporatie cat mai multinationala. Probabil a absolvit ASE-ul cu note mari cu exceptia materiilor la care se solicita un minim de creier gen matematica sau statistica.

Tine diete, merge la fitness, se imbraca "de firma", are un vocabular studiat dar sarac pe care simte nevoia sa-l asezoneze din plin cu stereotipiile la moda din limba engleza.

Nu pierde niciodata ocazia sa sublinieze cat de ocupata si stresata este la birou si iti poate explica ore intregi cum documentul word de o pagina si jumatate la care a lucrat 2 saptamani pana la 12 noaptea a scos compania dintr-un mare rahat.

Nu e vina mea

Se pare că obiceiul de a da vina pe cineva sau ceva e adânc înrădăcinat în mintea noastră. Ba chiar de cele mai multe ori nici nu știm care e problema și ce vrem să obținem.

Una din cele mai utilizate expresii la om e "s-a stricat X" (de exp. x = telefonul). Exact, s-a stricat el singur, eu nu i-am făcut absolut nimic, nu l-am scăpat pe jos, în farfuria cu ciorbă sau în wc.