Nimeni nu face parte din societate , societatea e numai o mica parte din noi.

duminică, 30 ianuarie 2011

Iubitorii de labute


Din titlu poate nu este foarte clar la cine ma refer, este vorba de cultul asta modern al cresterii de animale handicapate, si cand zic animale ma refer la caini si la pisici. Culmea ce ei se intituleaza pompos "iubitori de animale" si militeaza pentru dreptul omului de a tortura cate un animal modificat genetic in propria garsoniera. N-am auzit insa sa militeze cineva pentru drepturile pitonilor omorati de javre, de exemplu, sau ale nevastuicilor, broastelor raioase sau sconcsilor. 


O sa ziceti ca sunt un bulangiu care se ia de oameni nevinovati, si probabil
asa este, dar nu in cazul asta. Problema mea? Omniprezenta rahatului de caine din orasul asta! Un vers celebru spunea "fac slalom printre cretini, zi de zi", din pacate evitand sa te ciocneste de cretini calci in rahati de caine. Fenomenul rahatului de caine ma face sa cred ca in spatele acestor persoane functioneaza o retea secreta bazata pe scatofilie, altfel nu se explica nevoia unora de a sta zi de zi inconjurati de rahat.

Si uite ca, tocmai cand ma bucuram ca zapada a acoperit "stiti voi ce", am descoperit un alt mare efect secundar al detinerii de patrupede cu privire dragalasa: zapada galbena! Nu, de data asta chiar nu exagerez, pe trotuarul meu  zapada este galbena pe o lungime de 50 de metrii. Incantator! Minunat! Sunt convins ca nici acest lucru nu le-a sarit in ochi iubitorilor de animale.

Ce este mai fascinant este incapacitatea posesorilor de caini si pisici de a observa mediul inconjurator. Nu trece o zi sa nu vad cate o doamna sau domnisoara parfumata si machiata care isi asteapta cainele sa se rahateasca fix in mijlocul trotuarului. Mai este si alta posibilitatea, aceea ca aceste doamne sa se rahateasca permanent curcubee iar asta le face sa pluteasca la cativa centimetrii deasupra solului si sa evite astfel sa calce pe trotuar. 

M-am gandit si eu o perioada ca exista o eplicatie psihologica pe care eu nu sunt pregatit sa o inteleg, asa ca am inceput la modul cel mai nevinovat sa intreb oamenii de ce nu aduna rahatul care il face Pufilica. Raspunsurile au fost cele asteptate, se pare ca Pufilica se rahateste numai in locuri unde nimeni nu are ce cauta, si apoi el e mic si dragalas si nu se rahateste mult.

Gata cu rautatile! Spre sa nu mi-o luati in nume de rau! Ca sa fiu sigur ca nu va suparati va dedic urmatoarea poza! Se poate imprima si pe tricouri!

19 comentarii:

  1. Cand vei scoate seria de tricouri, am sa imi asortez si eu unul la pantalonii bufanti in care imi sugerai sa ma imbrac, in semn de solidaritate cu tine!

    RăspundețiȘtergere
  2. @La Fee
    Tricoul e pentru iubitorii de animale de apartament. Eu nu sunt d-ala.

    RăspundețiȘtergere
  3. http://www.youtube.com/watch?v=Oj1zvM3325w&feature=related

    RăspundețiȘtergere
  4. Pai tocmai de aceea ma solidarizez cu tine! Nici eu nu am caini sau pisici!Iar dupa perusii mei spal singura rahatul.

    RăspundețiȘtergere
  5. @la Fee
    Pai noi n-am gresit cu nimic, tot noi sa umblam cu poze cu rahati pe piept? :)))

    RăspundețiȘtergere
  6. Da, in semn de protest! Sa vada prostimea ceea ce e de domeniul evidentului! Si mai putem scoate niste modele de tricouri si pentru alte intamplri din viata de zi cu zi.Ca sunt destule. dar poate ar trebui urmariti si sa le manjim usile cu ceea ce lasa pe drum!

    RăspundețiȘtergere
  7. Intotdeauna mi-am dorit un caine (si un cal, de altfel), insa nu in apartament. Nu e vorba doar de curatenia pe care mi-o doresc, ca altfel fac crize de isterie, e vorba ca... stii, eu chiar iubesc animalu' asta. Cum sa te pretinzi iubitor de animale, cand le chinui intre 4 pereti? Au nevoie de spatiu, au nevoie sa alerge, sa se manifeste. Da, vreau un caine, dar nu unul atrofiat.

    p.s Perusii sunt papagalii micuti ?

    RăspundețiȘtergere
  8. Da, sunt tare nostimi! Vrei poze cu ei? Ma lasa Milogul sa va pun poze cu artistii mei?

    RăspundețiȘtergere
  9. @La Fee
    Sa speram ca permite :)
    Am avut si eu.. Il chema Cilly si era o ea, dupa cum am aflat cu stupoare ulterior :) L-am adoptat de la un fost vecin care vroia sa il vanda, ca el urma sa se mute bla bla, nu mai avea timp de el. A murit intre timp, mi-a fost tare drag, desi mi-a sapat in perete pana a cazut draperia jos (suportul de lemn...). Facuse o gaura de toata frumusetea. Nu stiam eu de ce ii placea lui cocotat pe la fereastra :)) Sunt simpatici, da...

    RăspundețiȘtergere
  10. DAAAAAA! Acestia sunt micii artisti! Kiri a mea canta la mandolina! Am crezut ca vrea sa cloceasca si i-am luat o casuta de cuibarit! Dar nu a avut timp de pui ca toata ziua canta "Cand trei ratze merg la camp". Eu cantam cu versuri, evident! Mama , ce duet! Am plans sa innebunesc cand a murit! A trebuit sa ma scoata pe balcon ca nu putea muri de mine! Moartea i s-a tras de la faptul ca a mancat spuma poliuretanica de la centrala termica!

    RăspundețiȘtergere
  11. Eu am niste vrabii care insista sa-si faca cuib la mine in balcon. Se cheama ca am animal de companie? Le-am dat afara de doua ori dar acum ma trezesc dimineata cantand in fata geamului si ma gandeam sa le las inauntru!

    RăspundețiȘtergere
  12. http://www.facebook.com/photo.php?fbid=183434491682396&set=a.183433981682447.52143.100000475383193

    RăspundețiȘtergere
  13. Ei, asa incepe totul! Daca au apucat sa isi faca un cuib, salut! Mai ales ca se apropie Dragobetele! De-acuma incep sa faca oua!

    RăspundețiȘtergere
  14. Aceste doamne nu prea rationeaza, din pacate. Sa le spui ca pot strange mizeria? Vai, Doamne! Ele?

    RăspundețiȘtergere
  15. @carbonaru
    Cred ca solutia este cand vezi un caz de genul sa te apuci sa tipi din toti plamanii ca sa auda vecinii. Stiim cu totii cat de mult conteaza parerea vecinilor pentru orice tanti :)

    RăspundețiȘtergere
  16. @Doxatul Dex
    Nu imi place ideea de ,,animal de companie" (la cuvinte in sine ma refer). Desi, poate asa se raporteaza si ei la noi, bipezii de companie :)
    Mie mi-s tare dragi vrabiutele cand imi canta la fereastra. Parca e mai viu orasul. Am un verisor care se imprietenise cu un porumbel. Nu pot spune ca era animalul lui de companie. Porumbelu' intra in casa cand avea el chef si pleca oricand dorea. Mi se parea un fenomen tare suspicios :)) Cred ca un an a tinut toata treaba, zilnic venea si statea cu orele in casa lui, apoi pleca. Urmatoarea zi se intorcea si tot asa :) Uite asta mi se pare frumos, porumbelul avea libertatea de a alege.
    Poate te imprietenesti si tu cu vrabiutele :D

    RăspundețiȘtergere
  17. @la fee
    Eu nu prea puteam sa ascult muzica in voie din pricina lui, caci se credea mare artist si intra intr-o competitie acerba cu boxele mele :))
    Da.. e greu sa te desparti, chiar si de o fiinta asa micuta, mai ales daca te-ai obisnuit cu ea...

    RăspundețiȘtergere
  18. @Colorbliss
    Pai eu m-as imprieteni dar nu vor sa respecte regula casei: cand omul doarme nu cantati la geam!
    Cu asemenea elemente nu ma pot imprieteni!!! Ce urmeaza? Sa ma imprietenesc cu adolescentii care ma deranjeaza cu muzica house?? Si imi calca si peluza!?! :D

    RăspundețiȘtergere
  19. Am aflat ca plimbatul cainelui fara maturica si lopatica este pedepsita cu o amenda de pana la 200 de lei :)
    Imi pun 112 pe speed dial!

    RăspundețiȘtergere

Nu interzic nici un comentariu, din cand in cand o sa va pun piedica.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Adauga la Agregator.ro Click aici si te duc Hopa sus !