Diamante la porci [monolog introspectiv neinteresant]

Prin prisma propriilor iluzii cream persoane si lucruri care nu exista. Actul in sine este ceva minunat, este unul dintre putinele lucruri prin care putem transforma realitatea, fara limitarile legilor fizice. Atat timp cat aceste aproximari, aceste slefuiri ale realitatii nu intra in conflict major cu realitatea insasi putem petrece clipe minunate alaturi de aceste persoane pe care le-am creat in mintea noastra pornind de la materialul oferit de realitate. Ne punem sperantele si fricile in mana lor, speram ca ele sa ne implineasca, sa ne ajute, sa ne ridice.