Milogul.SRL: Must see

Avem onoarea sa va prezentam, fara garnitura, putin in singe, cateva posturi cu gust, unele picante, altele normale si unele care s-au ars in timp ce le coceam, fripturi de ganduri cu lamaie.

Sex Shop

Pe bulevarde centrale sau prin cartiere exista mirajul sex shop, lumea merge pe strada trece pe linga un Teatru, pe linga o Librarie si pe linga niste geamuri fumurii.

In spatele geamurilor fumurii se ascund jucariile oamenilor mari, salam rozaliu sau ars de soare care trepideaza imbietor la o atingere usoara, femei gonflabile cu accesorii, un fel de porno Frankenstein-Barbie cu recuzita. In lumina rosie din interior iti poti gasi drumul catre fericire, ochiul profesionist al vanzatorului iti scaneaza fanteziile din cateva propozitii, ca un fin psiholog el iti face legatura cu latura ta umeda si salbatica.

Intre nimic si degeaba

Permanenta mea fobie de a gasi un sens catre orice, o boala nu prea contagioasa, m-a adus din nou in fata la terapia de grup unde particip eu si cateva din personalitatile mele, condusa de psihiatrul meu neincadrat social din cauza tulburarilor de comportament .
Am o oglinda fermecata acoperita de panza neagra sociala pe care o folosesc in scopuri tainice de iluminare pe intuneric sau la eventuale sedinte de exorcizare personala.Din lipsa de personal la aceste sedinte eu sunt organizator, demon, preot exorcizator, posedat si multimea timpa in extaz ca s-a vazut puterea Domnului.

De ce nu ma iubeste???

Cine nu s-a intrebat chestia asta pana acum (sa se culce ca intarzie la gradi maine)?

Raspunsul standard este: Pentru ca sunt ....!

Cu variantele:

1) urat

2) sarac

3) impotent

4) insensibil

5) toate de mai sus

Iubitorii de labute

Din titlu poate nu este foarte clar la cine ma refer, este vorba de cultul asta modern al cresterii de animale handicapate, si cand zic animale ma refer la caini si la pisici. Culmea ce ei se intituleaza pompos "iubitori de animale" si militeaza pentru dreptul omului de a tortura cate un animal modificat genetic in propria garsoniera. N-am auzit insa sa militeze cineva pentru drepturile pitonilor omorati de javre, de exemplu, sau ale nevastuicilor, broastelor raioase sau sconcsilor.

Timpul, Banii, Frica si Eidon

Lasii, fricosii si curvele ideologice, probabil vor trai o zi in plus.

Timpul inseamna bani. Cu tot respectul pentru Benjamin Franklin, aceasta propozitie a reusit sa creioneze intregul portret al falsitatilor ce guverneaza existenta noastra artificiala in bula(fiecare isi alege litera cu care incepe acest cuvant) ideologica pe care o numim societate. Totusi, cu totii stim ca ne masuram viata in ani, deci "Timpul inseamna Viata".
- Una din cele doua afirmatii este eronata, daca Timpul inseamna Bani si Timpul inseamna Viata rezulta ca Viata=Bani, concluzia e adevarata daca o aplicam la nivel de rasa de semimaimuta contabila si complet gresita daca o aplicam pentru restul speciilor.

Unde mergem cand murim?

   Cine nu are vise? Cine nu are amintiri? Cei care au prea multe amintiri au putine vise iar cei care au multe vise nu au timp de amintiri.

   Fineturile vietii fiecaruia sunt ca idealurile unei fete frumoase, fugita de la tara in Capitala sau in vreo Tara straina, cu avant, cu elan, cu asteptari, in cautarea iubirii adevarate, a trairilor pure, iar in final o gasim bolnava de tuberculoza sentimentala, cu ochii iesiti din orbite, trecand mainile prin parul naclait de mizeria din santul deprimarii.Facem parte din absurdul creat de viata, suntem paradoxali in cele mai simple procese de gandire si avem o atitudine demna de feliat pentru analiza. Si fiindca tot veni vorba, de analiza si de feliat, sa atingem si intrebarea din titlu.

   Unde mergem cand murim?

   Nimic mai simplu, unii trec direct la problemele filosofico-spirituale, lumea de dincolo, sfintii, Dumnezeu...adica intra`n Pamint, mai precis vreo 2 metri, singurul loc de unde in mod evident se pot atinge si alte chestiuni serioase ce pot fi elucidate doar in eternitate. Astia sunt oamenii mai de la tara.

   Noi astia mai de la oras aterizam aici...[Interzis minorilor mentali cu varsta cuprinsa intre 18-100 de ani]
Click pe imaginea din dreapta.

Asasinimal de companie

"Aproximativ 10.000 de persoane se prezintă anual la Centrul Antirabic din cadrul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”, din Bucureşti, după ce au fost muşcaţi de câini, arată statisticile din anii 2006 şi 2007. Dintre aceştia, în jur de 8.000 sunt adulţi, iar restul copii. În anul 2009, în Bucureşti, 11.436 de persoane au ajuns la spital cu muşcături de câini. 7.571 au fost muşcate de câini fără stăpân şi 3.865 de câini cu stăpân."

AVERTISMENT: pozele de mai jos efectuate in urma muscaturilor de maidanezi sunt pentru cei cu inima tare, la fel si realitatea.

Taicu'

Taicu’ era sârb şi când era holtei făcea negustorie cu animalele dincoace de Dunăre. Trecea iarna râul înghetat cu oile şi le ducea la poalele muntelui unde le vindea ciobanilor români. Era învăţat de mic să muncească din greu. Pâna se făcea vară cobora iar la graniţă .

S-a nimerit într-o duminică sa fie o nuntă într-un sat prin sudul Olteniei. S-a oprit să se uite la nuntaşi cum jucau hora în mijlocul uliţei. Era obosit, plin de praf şi cam fără chef, dar imaginea sătenilor primeniţi de sărbătoare însoţiţi de muzicanţii veseli îl făcu să uite pentru câteva clipe drumul pe care încă îl mai avea de făcut.
Sprijinea jgheabul fântânii aşteptând să se adape calul în timp ce privirile ochilor lui întunecaţi de sprâncenele groase se opriseră asupra unei fete din horă. Nu era prea năltuţă, avea părul lung împletit în coadă pe spate şi împodobit cu cununiţă de flori la tâmple, dar ochii erau plini de foc. Bunica ne spunea că dacă Taicu’ nu ar fi prins în ziua aceea mâna fetei în horă nici ea şi nici noi toţi nu am fi existat.

Imblanzirea Trimozei (poveste sex-fiction)

Eroul nostru Dexatul Dox (este ca sunt subtil?) se gasea in cea mai romantica pozitie imaginabila, de catre el, in cada, plin de spuma, reconstituind Razboiul din Pacific cu doua ratuste de cauciuc, una galbena si una roz. Tocmai cand ratusca galbena se apropia amenintator de Guadalcanal, suna telefonul.

"Cine mama racului suna la ora asta inaintata de 9 jumate?"

Cand vazu ca pe ecran scria "Trimoza" (nu Mimoza, concentrativa, iara sunt subtil) era cat p-aci sa-i cada telefonul in cada, lucru care ii putea fi fatal, pentru ca telefonul era model industrial, alimentat la 380 V.

Milogul S.R.L.(Milogul și Restul Lumii)-Teatru milofonic în patru acte
postare scrisă şi publicată pe Şoseta cu poveşti

autori vinovaţi de acest fapt: MiţaBiciclista alias Zefira şi Şoseta .
Orice asemănare cu personajele cunoscute nu este deloc întâmplătoare!

Actul unu

Sala centrală a Căminului Cultural dintr-un blog ciudat, de neuitat și aplaudat de toată lumea în mod organizat. În mijloc, o masă dreptunghiulară acoperită cu o muşama roşie aşezată cu unul din colţuri atârnând pe lungimea mesei. Tanti Lafi, pardon La Fee, eșărfată îngrijit, țopăie cu o seceră (încă plină de țărână de la câmp) într-o mână şi ciocanul în alta. După ce le așeză pe mușama își trosni una în frunte: uitase spicele de grâu. Iese din sală. Intră din nou aducând pe rând mai mulți tabureți, pe care îi așează la masă. A uitat iar spicele de grâu. Iese din sală. Intră din nou. De data asta zvelt, subţirică la trup, cu ochelari pe nas și părul prins în coc. Duce cu ea un top de hârtii din maculatură reciclată, câteva caiete de teză, un penar cu multe creioane cu guma roasă şi un toc cu cerneală roșie. Își trântește caietele în poală și-l deschide pe primul. Se enervează. Taie cu roșu tot. Nota 2. Al doilea – plagiat – nota 1. Se enervează și mai tare, le aruncă pe masă și iese din sală. Revine cu o tavă plină cu pahare şi o cană de sticlă plină cu apă de la robinet. Abia merge şi ţinându-şi greu echilibrul se îndreaptă către masă cu spaima de a nu vărsa cana cu apă. În spatele ei apare un bărbat tânăr şi înalt, îmbrăcat în costum, strâns încrăvătat, cu părul lins de vacă şi dat într-o parte. Bărbatul trece pe lângă ea, dar o înghiontește discret, iar La Fee scapă tava cu pahare, stropindu-l pe încrăvătat.