Cele trei dorinte ale Cenusaresei

     Am fost rugata de un baietel sa ii indeplinesc trei dorinte ivite in mintea si sufletul sau de un vis care nu este oricui familiar.
     Prima dorinta a fost sa schimbe lumea prin armonie pana la anularea contrariilor. Mi-am cautat in biblioteca mea de zana ceasloavele cu vraji. Domul I ma trimitea la Morfologie. Am spus repede definitia morfologiei in chip de vraja si... stupoare! Morfologia mi-a raspuns ca se ocupa cu modificarea formelor cuvintelor, ca armonia ei inseamna transformare prin categorii gramaticale precum gen, numar sau caz.  
     Deci, cuvantul nu poate modifica lumea morfologiei,dar morfologia actioneaza asupra cuvantului , fara sa il consulte.Parerea cuvantului nu conteaza.El va intra in armonia textului dupa comandamentele morfologice: "am visat o lume...".

I have a Dream...

        Am visat o lume in care "luptatorii" pentru pace nu existau pentru ca nu era nici un razboi niciunde, am visat ca nimeni nu murea de foame, am vazut ca femeile sunt frumoase in special cand au copii si mai putin frumoase atunci cand vand sex pe pelicula sau in realitate, am vazut ca barbatii nu sunt facuti doar pentru razboi sau pentru vanatoare, am visat ca raul si binele era cunoscut de toti si nimeni nu gasea un motiv sa faca rau.

Sa mergem la Club, domnilor! (Update)

Invitatia mea este la un club englezesc rafinat.Suntem in 1930 si tocmai s-a inventat fotoliul chapeau de gendarme acoperit cu piele fina de mouton.
Eu nu beau decat o picatura de wisiki bourbon( fiindca este un mai dulce dacat celelalte soiuri), multumesc! Sa ne asezam confortabil, fiindca va voi vorbi despre superficialitate. De atatea ori a trebuit sa vorbesc despre lunga lista de geniali ai lumii, incat mi-e sila. N-au urnit lumea din loc si nu au schimbat-o! Toti acestia si-au creat o buna propaganda fie prin stapanii vremii, care au vrut sa isi lege numele de vreun artist ce parea mai uimitor, fie prin vreun marketing de conjunctura. Superficialitatea mea vine din admiratia pentru lumea marunta. Bobul de roua cat de mic ar fi, daca il privim cu atentie , oglindeste toata splendoarea firmamentului pana la cea mai mica firimitura de lumina (seamana un pic cu Caragiale in studiul "Cateva pareri"). Lucrul cu copiii mici m-a facut sa ma entuziasmez mai mult de compunerica stinghera a vreunui copilas ,decat de reproducerea fidela a penisurilor pe nu mai stiu ce pereti spoiti. Bijutierul indian cu micul lui atelier din tzarna drumului , asezand diamante Golgonda in monturi filigranate, mi-e mai drag decat da Vinci.

Sa moara regele

sursa

Ultimul atentat din America aduce pe tapet ceva nou si surprinzator fata de cele precedente, si anume o congresmena s-a trezit cu un glont in cap. Americanii ne-au obisnuit cu genul asta de stiri in asa hal incat banuiesc  ca n-ar fi fost considerata stire daca nu era vorba de o politicianca. N-o sa ma apuc acum sa ofer condoleante sau sa vars lacrimi pentru aceastra tragedie pentru ca nu e stilul meu, sunt destui care ofera aceste servicii doritorilor.

Ce vreau eu sa intreb e: De ce as plange moartea unui om politic?

Enervantul Domn Twain

"Am venit cu cometa lui Halley in 1835. Se intoarce anul viitor, si ma astept sa plec cu ea. Ar fi cea mai mare dezamagire din viata mea sa nu plec cu cometa lui Halley. Cel de sus a zis fara indoiala:'Uite aici aceste doua ciudatenii neexplicate, au venit impreuna, trebuie sa plece impreuna!' " (Mark Twain, 1909)  Un an mai tarziu murea in urma unui atac de cord, asa cum prevazuse.

Enervantul Domn Twain a fost un personaj care a insistat permanent sa fie peste contemporanii sai, a refuzat sa accepte ceea ce multi primeau de-a gata si plin de incapatanare a continuat sa gandeasca si sa evolueze. 

Imperialist convins in tinerete Domnul Twain a avut tupeul sa se razgandeasca si sa scrie candva in timpul Razboiului din Filipine (1899-1902) povestirea "Rugaciunea de razboi" in care critica razboiul si mai ales fervoarea patriotica sau religioasa prin care este justificat. Povestirea nu a vazut lumina tiparului decat dupa moartea sa, initial din cauza refuzului editorilor de a o publica apoi din cauza opozitiei familiei sale si a realizarii faptului ca oamenii sunt prea prosti sa o inteleaga. Twain zice: "Nu cred ca rugaciunea va fi publicata in viata mea. Numai mortilor le este permis sa spuna adevarul". "Rugaciunea" a fost publicata 1923.

Amintiri din copilarie - Domnul i

     Acum cateva zile vorbeam cu un bun prieten despre un fost coleg de liceu si mi-am jurat in barba ca o sa va scriu si voua.

     Domnul i - 1.90m, 120 kg, musculos dar nu de la sala mai repede de la munca campului, tuns scurt militareste, nasul mare si gurmand si niste palme cam cat o cazma sanatoasa. Mai mare cu vreo 2 ani decat cei din grup, eram vreo 6-7 care ne adunam din cand in cand fiind aproape de BAC, pe la vreo vodca cu pepsi ca sa invatam. Nu glumesc, eram singurii dobitoci din barul ala spurcat cu fete de masa jegoase care aveam caiete si carti dupa noi, meditatia asta dura mai bine de 3-4 ore, recunosc, pe final adica ultima ora se intamplau alte lucruri.

     Sa revin la Domnul i, daca era sa ne luam la "bataie", era mai mult o harjoneala, trebuia sa fim minim 3 ca sa-l punem jos si asta cu greu, nu se lasa cu una cu doua, pumnii nostri dati pe la coastele lui erau piscaturi pe spate de elefant, asa ca il muscam, ii bagam degetele in ochi, cautam sa-i prindem bijuteriile descoperite.  

Mica problema de logica

Ma framanta de muuulta vreme o problema de logica. Este vorba de creditul pentru apartament si justificarea folosita in proportie de 99% pentru a-ti face unul, cel putin la oamenii cu care am interactionat eu.

Enunt: "Plateam chirie 250 euro pe luna, asa mi-am facut credit la apartament. Dau 400 euro pe luna, dar macar stiu ca ai dau pentru mine, ca asa ii aruncam pe geam fara sa ma aleg cu nimic!"

Instinctiv treaba asta mi-a provocat indoieli de la inceput, nu stiu de ce, pentru ca nu ai pot gasi o eroare de logica. Poate nici nu e o eroare de logica, poate e o afirmatie adevarata din punct de vedere logic dar o eroare din punct de vedere economic. Zeci de oameni mi-au zis chestia asta, si, spre rusine mea, a trebuit sa dau din cap si sa zic dezamagit: "Da ma ai dreptate!". Ce era sa-i zic omului? Ca e un prost pentru ca intuitia mea spune asta? Eu sunt om de stiinta nu astrolog, nu fac d-astea.

Mica lectie de corporatism! 1) Evaluarea muncii

[M-am gandit ca data fiind audienta tanara a blogului nostru n-ar strica niste lectii de afirmare in corporatie. Nu vreau sa enumar inaltele mele realizari in domeniu, dar am supravietuit ceva ani in corporatii deci sunt un expert bun de intervievat la TV :)]

Educatia primita de la societate si parinti te face sa crezi ca exista un raport unu la unu intre munca depusa (exprimata prin rezultate) si recompense (exprimate prin bani si statut in cadrul companiei). Acest lucru este fals. Motivele pentru asta sunt multiple atat de ordin social si politic, cat si de ordin practic: cum evaluezi munca cuiva!? Pare simplu in principiu dar nu e!

Sa zicem ca tu faci o piulita, cea mai misto piulita din companie, seful tau direct e multumit si mandru de tine si zice mai departe, seful lui deja are 10 de care e mandru si zice mai departe, seful lui are 100. Compania vinde 1 milion de piulite defecte, la jumatate de pret, si 1500 de piulite perfecte, iar restul le vinde ca defecte, ca pentru client nu conteaza calitatea. Pentru corporatie ai fost o mare paguba! Este recompensat colegul tau care a venit beat la munca si a facut 100 de piulite strambe!

Viata! (Fara filosofie)

Am 32 de ani, sau in ani de internet o vesnicie.

M-am trezit eu asa la 25 si mi-am dat seama ca planurile pe care le facusem pentru varsta aia erau, in cel mai bun caz, cu 10 ani in urma. Asa ca mi-am bagat picioarele, la ce sa te chinui, ce sa mai faci la batranete cu fotomodele si masini de viteza? Au trecut anii in deriva la viteza maxima pe langa fara sa lase prea multe urme! O inima calcata in picioare pe ici e colo, un prieten pierdut, altul castigat, mai putine nopti de betie si mai multi bani.

Acum, de voie de nevoie, pentru ca noptile de betie si cautatul dragostei in toate locurile gresite nu ma mai satisfac, sunt nevoit sa ma gandesc intensiv la ce fac in continuare. De cand am plecat in cautarea frumusetii vesnice, a.k.a. un pic de sport la sala 4-5 zile pe saptamana (din motive mai mult medicale, ca ma simteam de parca ma cauta moartea p-acasa), raman cam cu 1-2 ore relativ libere pe zi, lucru care nu ma umple de optimism.

Eclipsa

  

      Incepe Eclipsa de Soare sau de Pamint, depinde cum vrei sa privesti lucrurile, noroc ca nu e anul 2012, ca altfel sfarsitul era iar aproape.

      Fascinanta pasiune a oamenilor pentru sfarsitul lumii, pe principiul sa moara toate caprele vecinilor cu vecini cu tot, setea de senzational ne-a uscat creierul definitiv si asteptam ba vreun razboi sfant, la fel ca toate celelalte, ba isi schimba pamintul polii magnetici, ba vreo coliziune iminenta cu vreo cometa, ba vreo epidemie, ba pedeapsa Domnului.

Identitatea si hotii

Stiu, stiu, sunt un imitator, si imitatia e cea mai clara forma de compliment, Colorbliss sunt convins ca va fi foarte incantata de acest tribut, sau cover, sau remix, sau cum i se mai zice acum la furaciune :)

Subiectul este o expresie mai la moda ca "web 2 zero" si "amateur video" si anume: "identity theft", furtul identitatii.

Zapacitii de Mitchell & Webb explica mai bine decat voi putea eu vreodata cam cum se fura o identitate:

Facebook şi hoţii

Fugar, am auzit şi eu nişte ştiri la tv, pe perioada sǎrbatorilor. Pe lângǎ eternele probleme de sǎnǎtate cauzate de mâncarea şi bǎutul excesiv, am auzit o ştire tare amuzantǎ. Cicǎ mai nou instrumentul de bazǎ al hoţilor, al spǎrgǎtorilor de apartamente şi case, este nimeni altul decât Facebook, sau orice altǎ reţea de socializare (dat fiind faptul cǎ Hi5 a rǎmas doar pentru expoziţia de fotografii, cam Fb e la putere). Mi se pare foarte comic. Practic au informaţia pe tavǎ. Ce sǎ mai mergi la risc sau sǎ urmǎreşti care membru al familiei pleacǎ şi când se întoarce. Victima binevoieşte sǎ te informeze prin Facebook sau Twitter cǎ întreaga lui familie va pleca în cutare loc, pentru x zile. Ce drǎguţ!!! Ce invitaţie subtilǎ!! (aici chiar se aplicǎ vorba aia ,, Hai la mine, cǎ eu nu sunt acasǎ”)

2011- Welcome Home (sanitarium)

  

     Gata s-a dus cu sarbatorile, cu sms-urile "ce fac eu sa faca toti", incepe un nou an, plini de energie asteptam ziua de luni sa vedem ce zice horoscopul despre anul care vine, sa vedem pe net ce stiri am mai pierdut, sa vedem birfele, sa vedem colegii. Aproape ca lucrurile au un sens, stam la o tigare de socializare, bem o cafea, splendide momente de neuitat, parintii sunt si ei linistiti au fost vizitati de odrasle, pamintul se invarte, fumul dispare.

     Unde e ambitia, unde e nervul, unde e vointa, unde sunt planurile, unde e dorinta, unde e forta, unde e viata? Pamintul se invarte, fumul dispare...

Am mai scapat de o grija

Ha! Detin dubioasa onoare de a fi primul care posteaza in acest nou an atat de minunat si plin de impliniri care care se scutura din ceruri peste toata lumea precum fulgii de matreatza.

Deci? Cum va simtiti? Nu ma tineti in suspans va rog!!!

Lu malti Ani ?

     Imbuibat cu de toate imi ragai inteligenta la ceas de seara. Imi pacane urechile de la salata de boeuf si nu mai vreau sa vad piftie sau carnati pe linga mine. Oricum in timpul anului ma uit cu jind la carnatii de prin magazine poftind la cele 18 procente de pulpa identic naturala de carne din interior.

     Resterospecitiva anului 2010 are 2 ipostaze, una pentru blog si una pentru mine.Blogul nu sunt io, io e diferit de blog si totusi o asemanare avem, pesimism cronic de nu stiu cum de nu ma inghite vreun canal uitat deschis intamplator.

Noul an

Iti va aduce poate un nou iubit, sau iubita.

Vei avea parte de chestii palpitante, nu ca pana acum.

Lucru stupid

     Am cumparat o cratita mica, acum 1 luna, pentru chestii care trebuie sa le faci repede.

     Acum am avut nevoie de ea, am cautat cutia. Am gasit-o si am pornit spre bucatarie mindru, aproape fluierind victorios ca am o cratita noua. Am pus-o pe aragaz si a cazut jos, am luat-o si am mai aranjat-o din nou cu bagare de seama deasupra aragazului.

     A cazut din nou, uluit o adun de pe jos si ma uit cu ochii iesiti din orbite sa vad care e problema, e cumva fundul strimb, nu e plan...  

     Am studiat problema si am ajuns la concluzia ca nu e nimic in neregula, o fi aragazul, dar de ce restul stau bine mersi pe aragaz??

Efectele alcoolului

Fiindca in perioada sarbatorilor sunt foarte frecvente cazurile de abuz de alcool, echipa Milogul SRL in colaborare cu "Ministerul Sanatatii si Cultelor", va prezinta cateva sfaturi utile despre cum puteti evita cele mai neplacute efecte ale excesului de alcoolemie.

Efectul Superman

Se manifesta printr-o dezvoltare instantanee a musculaturii si a reflexelor (cu exceptia notabila a reflexului de echilibru) si prin nevoia acuta de a demonstra noile puteri capatate prin confruntari cu persoane similar de musculoase. De obicei are ca efecte secundare, a doua zi dimineata, o senzatie de surpriza la realizarea faptului ca, da! ai chilotii peste pantaloni! dar, nu! nu mai exista alta asemanare cu respectivul personaj, iar suvita carliontata care iti atarna pe frunte este probabil din blana unui maidanez pe care ai vrut sa-l adopti intr-un exces de bunatate, condimentat cu multe lacrimi.

Dreptul la viata

      De ce avortul se numeste avort? De ce avortul nu se numeste crima? 

      Oare dreptul la viata nu se aplica si in cazul unor organisme care nu au propria simtire si vointa? De unde stim ca nu au? E viata acolo, are dreptul sa se dezvolte sa creasca mare, sa fie liber si sa-si caute propria fericire.

      Cred ca dreptul la viata e singurul drept care este simplu, usor de elucidat si totusi atrocitatile nu lipsesc atunci cand e vorba de vreun conflict nationalist numit razboi sau razboi civil.(What`s so civil about war anyway?). Dreptul la viata se reduce la zero, am omorat pentru ca era dusman, pentru ca am primit ordin, pentru ca imi apar familia, pentru ca ne cuceresc, pentru ca asta e tara mea, pentru ca daca nu il omoram eu ma omora el pe mine...

Cine se mai pisa pe poporul roman? Ep.1. Soferul de la REBU

Cobor eu din autobuz pe trotuarul unuia din bulevardele capitalei numai bine ca sa vad doua utilaje de dezapezire care merg cu 80 km/h pe ambele benzi. Am privit cu lacrimi de bucurie in ochi valul de noroi, zapada si sare care s-a revarsat pe trotuarul unde asteptam la trecere (bine ca n-am vrut sa trec ca eram istorie). Il aplaud cu respect pe vajnicul fiu al patriei care a reusit sa stropeasca din cap pana in picioare un om de aproape doi metrii fara sa isi ia niste bine meritati pumni in bot.

Deci eroul zilei: "Soferul de la REBU"