Cos (del) Mar

      Urme de pasi pe nisip intunecat , valuri ce vin spre talpile goale, e frig si luna virgula rasare. In ceata ramin doar gandurile ce vor sa inoate in apa tulbure, un cap de marinar izbit de ape striga ceva pe tacute.

      Din corpul ramas nedevorat de viata din adincuri, se vede o mina incordata aratind in ultim momet cu disperare spre uscat. Fixind un punct , un mic secret, un mister de viata si moarte, ceva ingropat, undeva acolo, spre uscat. 

      Vantul cheama suierat spre urma trasata in aer de mina ce dispare in ceata, comoara ramine ascunsa in umbra celor 7 faclii de pacate.E toamna si nu sunt frunze, e doar nisp, nu sunt culori, un joc de alb si negru contureaza plaja in gri irepetabil. Undeva pe jos, in lumina unei luminari ce firav respira, se desluseste un stergar pe care sunt bine aranjate o mie de bucate alese colorate, cu straluciri ce iti imbie poftele, vinuri vechi, alaturi de fripturi rumenite si cascaval topit, un platou etajat cu banane taiate felii, pe care se scurge mierea presarata cu nuci prajite si arome de scortisora, cele mai fine bucati de ciocolata imbibata de struguri confiati , meta si culoare de rom.

      Totul e perfect, o masa de ganduri ce asteapta sa fie servita, pofta buna, serviti toate sunt de plastic.