Ca sa sumarizez totul intr-o fraza:
"Procrastination fucked up my life!"
Youarenotsosmart.com are o parere mai stiintifica despre subiect.
"Nu lasa pe maine ce poti face azi." zice un proverb, nu stiu cat de comunist, dar foarte adevarat. E misto sa faci misto de el, pentru ca toti suntem niste rebeli fara cauza intro lume extraordinar de conformista din care nu simtim ca am face parte. Din pacate e cat se poate de adevarat.
E greu sa iti alegi niste termene pe termen lung si sa te tii de ele. E cu atat mai greu cu cat scopul la care vrei sa ajungi implica niste pasi de care te-ai lipsi, daca n-ar fi scopul. Si asa nu faci nimic. Te trezesti dimineata cu planuri marete in cap: Ma las de fumat!, Ma las de baut!, Ma apuc de invatat/munca!, Azi imi rezolv treburile de la servici! Pana la ora 9 ai intrat in normal. Esti tu insuti si te iubesti la maxim.
Cuvinte goale de cele mai multe ori. Nu atat de goale cat par, pentru ca, daca le repeti la infinit, cuvintele astea pot face minuni. Dar cine are chef de ele?
Care e problema? Televizorul? Berea? Prietenii? Calculatorul? Serviciul? Big Mac?
Chestii mult mai atractive care stimuleaza simturi mult mai animalice si mai palpabile decat alergarea filosofica dupa un scop incert. Si daca nu merge? Daca ma chinui o luna si nu ma aleg cu nimic? Sau un an? Sau o viata?
O teorie cat se poate de fizica, dar si cat se poate de filosofica spune ca: "Lucrurile lasate in voia lor tind spre stagnare". Ti se pare mult sa te dedici o viata unui lucru? Gandeste-te cum o sa se incheie viata ta fara se faci nimic...
E la moda cuvantul asta. E la moda ideea in sine, toti suntem in aceeasi oala, ce-i drept, unii mai spre fund.
RăspundețiȘtergereStii ce am observat? De ce ma las in mocirla asta numita procrastinare, de-aia ma afund mai mult si mai mult. Cum incep sa misc, imi vine sa fac tot mai mult, mai mult. Probabil si ,,pofta iti vine mancand" o fi o vorba adevarata (adica, eu cred ca e)
Ai punctat bine, dincolo de scopul final in sine, concret, e vorba de ,,calatorie", o viata dedicata descoperirii unei comori (chiar daca nu o gasesti) e mai viata decat una in care nu faci nimic.
Pe de alta parte cum zicea un intelept in viata scopul e sa faci ce-ti place. Mie imi place sa procrastinez :) So, everybody wins!
RăspundețiȘtergereEsti sigur ca iti place sa procrastinezi ? :) Nu cumva te simti uneori vinovat, alteori frustrat, din cauza asta ?
RăspundețiȘtergereSi mie imi place sa ma lafai in propria-mi inactivitate, mai ales in zilele ploioase, si o perioada sunt foarte mandra de mine (,,ia uite cum stau nepasatoare si nu fac nimic"), mai ca-mi vine sa ma pup :)) Dar apoi, ma simt inutila, fara viata s.a
Sa-mi scuzati iesirea de moment (poti cenzura daca vrei), dar mintea omului e... futacioasa :)) Procrastinarea cred ca ajuta autoconservarea. Doar ca viata inseamna mai mult decat sa stam intr-o conserva, cred eu :)
Imi place, nu-i nimic neclar aici. Doar ca activitatea asta ar trebui amanata pe mai tarziu. Macar de ar functiona cercul asta vicios, sa-ti fie lene sa-ti fie lene.
RăspundețiȘtergere:)) Da, asta ar fi grozav. Cred ca pe la 5 ani aveam ,,problema" asta, mi-era lene sa imi lene. Sau ma plictiseam sa ma plictisesc.
RăspundețiȘtergereBine, pe vremea aia nu aveam prea multe scopuri in viata si nici prea multe responsabilitati. Aveam o meta-lene, dar nici nu stiam.
Cercul asta vicios l-am putea numi meta-lene.
Trecand peste, un echilibru ar fi frumos. Adica, nu inteleg, daca iti place ceva emisiune tv, te face sa te simti bine, de ce nu te-ai uita ? A! Trebuie sa citesti nu-stiu-ce pentru lucrarea de dizertatie, pai organizeaza-te mai bine.
p.s E bunicel spre foarte bun articolul in engleza spre care ai linkuit :)
Mie tot site-ul mi s-a parut foarte interesant, asa ca un diletant ce sunt. Mi s-a confirmat ceea ce stiam deja si anume ca nu suntem sanatosi la cap.
RăspundețiȘtergere