Lumea sunt eu

Si tu...

7 miliarde de oameni, 7 miliarde de ipostaze, 7 miliarde de fete, 7 miliarde de ganduri cu 7 miliarde de vise, 7 miliarde de vieti cu 7 miliarde de inimi, 7 miliarde de morti dupa care nu plinge nimeni.

Fiecare privim lumea din coltul nostru de vedere, avem pareri diferite despre cum ar trebui sa fie Pamintul, societatea, nevasta, sotul, copilul, viata, vecinii, prietenii sau ce schimbari trebuie facute la Nationala. 

    Avem in noi  intreg pamintul cu tot cu cer si Dumnezei , cu tot cu neamurile vii cu toate neamurile moarte, cu tot cu Soare si cu Luna si tot mai vrem cate ceva si transformam un varf in trambulina, ca sa putem sari spre alte lumi din zare, cu gindul ca o sa fim din nou copii.

     Suntem uimiti de noi proiectii, de alte puncte de vedere, privim cu indignare cum tot se schimba-n jurul nostru, avem 1 miliard de intrebari ba nu 7 , cu 7 miliarde de raspunsuri si nu avem nici unul pe masura.

     Ne ducem spre apus mereu, crezind ca poate om scapa cumva, ca poate avem o gena lipsa ce ne fereste de abisul negru ce duce catre cunostinta, prin drumul larg al vietii, in drumul catre nefiinta.

     Cu fiecare neam al nostru am mai murit cu totii odata, cand vine randul nostru o sa murim cu totii iar si iar... Lumea  cum eu o vad, exista doar in mine, e coltul meu intunecat din care marai ursuz adeseori si daca plec in alta camera, faceti bagajele... va iau pe toti cu mine.

Lumea esti tu.

Si eu...