Fara titlu.

        Cu ochii la perete, la fel ca anul trecut acum 2 ani si de cand ma stiu, astept sfarsitul de an, la fel cum imi astept sfarsitul vietii, cu un zambet dulce(avand intre 3-5 dinti lipsa , nu se poate altfel) arborat pe cea mai inteligenta postura faciala posibila, adica, o sprinceana nepensata ridicata in sus si privirea fixa, chiar putin teatral preocupata. Cu capu gol si carti uitate in grijile pline de intrebari repetative De ce? De ce? De ce, ce? De ce orice, ca asa mi-a zis tata sa ma intreb de ce si mi-a mai zis sa citesc, nu sa invat. Sa citesc, orice, nu conteaza daca inteleg sau nu, o sa inteleg mai tarziu, mai bine mai tarziu decat niciodata. In lumea mea inchipuita si lipsita de valori (medicamente lipsa)am incercat sa caut repere, nu prea sunt de gasit in notiuni simple, dar in mare lucrurile stau cam asa:

Avem dinti.

Tisina

Moving...Moving...

Moving...moving.......moved!

Cum ziceam, blogul asta fara Milogul e ca painea prajita fara paine, asa ca mi-am construit un alt cuibar unde sa-mi ou ideile.

Fara alte introduceri, prezint:

"Cel putin al doilea blog din Univers!!!"

End of transmission.Me, Log Out.

Fara prea multe dribliguri de aliterat, cu tricoul plin de noroi de atatea si atatea intrari prin alunecare ratate, tin sa multumesc printre dinti, fara vreo ordine, celor ce urmeaza:

Istoria ne invata...

... ca lumea e plina de bulangii. 

Fara greseala fiecare natie, grup, etnie, religie, cultura, de pe planeta asta, la un moment dat sau altul a profitat fara mila de cei mai slabi decat ei. Omorurile, violurile, infometarea, inselaciunea, tortura sunt lucrurile care ne definesc ca specie. Empatia, solidaritatea sau caritatea sunt de cele mai multe ori doar o expresie a fatarniciei celor care subjuga fata de cei subjugati. Cu totii am fost, si suntem, ori niste opresori or niste oprimati, ba chiar amandoua o data. Nimic nu e mai normal decat sa-l distrugi pe cel de sub tine doar ca sa te ridici tu mai sus in speranta ca cei de deasupra sunt prea ocupati sa vada ca vrei sa le scapi din gheara.

Furemix: The good, the bad, the original

The good:

The bad:


The original:

Depresie

Cine mama dracului a inventat depresiile? Si mai ales, de ce? La ce dracu folosesc ele? Ma gandesc ca poate este un semn pe care ti-l da organismul ca esti un neadaptat si, ori te indrepti rapid, ori te elimini din mocirla genetica. Hmm, grea decizie. Si acelasi organism, ca sa se asigure ca iei decizia corecta te paralizeaza psihic si fizic tocmai in momentul in care ai avea nevoie de putina veselie, sau, macar, de o bere si un sex oral din mila.

Cascheta Zetzarul

     Intr-o dimineata de semivara torida cat sa stai cu flanelul pe tine, la poalele muntilor, Cascheta Zetzarul se trezi din cauza carceilor provocati de somnul odihnitor din limuzina sport cu motor de 50 de cai din care cativa morti de inanitie la o etate venerabila dupa indelungi suferinte.

     In cautarea eului, pierdut inevitabil la o miza prea mare jucata pe o singura carte in aburii alcoolului si a idealurilor sufocate de ratiunea ce trece prin stomac, pe marginea drumului linga stincile ce blocau soarele pina la ora 11, avea un gand de luptator: 

    - Daca reusesc sa-mi dezmortesc mina dreapta si sa ajung la buzunar, imi iau repede o pastila de multivitamine si sunt ca nou, la fel de nou ca si masina mea de braconier cu 12 proprietari, 280 000 de km la bord si cu radiatorul plin de insecte uscate pe care nu le-a putut depasi, sacrificate pe altarul vitezei. Zis si facut , ba mai mult chiar in loc de o pastila lua 2 , ca sa fie sigur, dupa care isi dezmorti oasele, taie 2 felii de parizer si isi pregati tacticos o tigare din chistocurile gasite in scrumiera masinii.

Nu multumesc, ma simt foarte bine prost!

Ma luptam azi dimineata la servici cu o problema extrem, extrem de complicata, d-aia cu sinus si cosinus si cu radicali, si totul intr-o diabolica ecuatie de gradul doi. Totul a pornit de la proiectul meu ultra secret de care m-am ocupar cateva ore dupa servici (lucru care imi aminteste, din nou, ca nu poti avea si servici si o viata de om normal) si care presupunea sa descopar elusiva ecuatie care face o piatra sa nimereasca o tinta, in cazul ideal, fara aer si alte chestii stiintifice.

no comment

link

Crize de varsta a doua

Un prieten de-al meu, are problema asta cu crizele de virsta a 2-a, sau a 3-a (aia care incepe in jur de 30 de ani). E perioada aia nasoala in care te gandesti cat te mai tine ficatul, si alte organe, mai ales sexuale, iti faci blog, dar fara intentia de a agata proaste ca altii, iti pornesti prima ta secta si boxezi primul copil care rade de burta ta. Este perioada in care realizezi ca 10 beri, trei pachete de tigari si un sex incert cu o urata, agatata din greseala undeva (unde dracu?), nu este un mod de viata care ti-l permiti.

Maybe, it`s a new day...

O zi.

-Salut, te-am sunat de ziua ta.

-Salut, ce faci bai ai avut telefonul inchis? Vroiam sa-ti zic la multi ani.

La multi ani !(mesaj)..........

Cu o zi inainte...

Retrospectiva de care va spuneam nu a fost la fel de focalizata ca in alti ani, mi-am stricat atentia pentru ca in minte un gand ma tachina:

Viata nu e ceva ce trebuie inteles, viata e ceva ce trebuie trait!

Asa am plecat la drum.

Let there be muzac!!!

Daca tot nu ne citeste nimeni, sa ascultam un pic de muzica. Tema pentru acasa: Despre ce canta fata asta?

Pretul

"Valoarea oricarui lucru este data de cat este dispus cumparatorul sa plateasca." 

Publilius Syrus, sec.1 I.E.N

Destept nu? M-as fi asteptat sa fie o chestie zisa de un mare economist nu de un Roman cu o suta de ani inainte de Cristos.

Lasand istoria la o parte, acest lucru a devenit atat de incetatenit incat rareori se mai gandeste cineva la cat valoreaza de fapt ceva. Unii zic ca lucrurile nu au o valoare a lor! Tind sa-i cred, cu un dram de scepticism. Majoritatea care zic asta nu traiesc in padure mancand radacini asa cum ar putea dicta aceasta filosofie. Si, probabil, nici nu si-au dedicat viata incercarii de a face sex cu Angelina Jolie, sau care o fi cea mai scumpa bucata de carne anul asta.

Daca mergi, mergi, daca stai, stai, dar indiferent ce ai face, nu ezita.

Sufletul(spiritul/personalitatea) se formeaza prin deprinderi si ajungi sa gandesti dupa cum traiesti.(Demostene)

       De pe la 17 ani, cu ceva vreme inainte de ziua mea, devin mai posac in sensul constructiv daca exista asa ceva, incepe retrospectiva a ceea ce am facut intre timp. Nu prea ma distrez de ziua mea, ma limitez la ceva bautura, la 1 pachet de tigari si la gandurile mele, de ceva vreme am si scuze, sunt tata, am familie, ce ati vrea sa fac?Analizez aproape tot, revad toate situatiile, intregi scene, retraiesc emotiile, sunt atent la detalii, imi studiez actiunile in minte, incerc sa ma cunosc mai bine, pentru ca timpul trece. Ca un regizor cu puteri magice, refac platoul de filmare, modific situatiile, raspunsurile, contextul, doar de dragul de a vedea unde ajunge actiunea, asa cateodata ajung sa fiu cel mai intelept din filmul meu, alteori fug, alteori lupt, alteori sunt invizibil.

     Nu stiu cat am invatat in toti anii astia dar un lucru imi pare foarte important:

V-ati uitat vreodata in jur?

Oamenii au revelatii din multe motive, majoritatea de la lipsa de etanol, dar s-au mai vazut si cazuri de oameni care s-au trezit revelati prin pesteri sau pe varfuri de munte, sau in cazul meu, complet ne privat de etanol, fix in fata calculatorului. Desigur unele revelatii n-au fost extraordinar de reusite, ca de exemplu aia in care mi-am dat seama ca ar trebui sa fac un dus. Aia nu merita un articol.

Top 10 cele mai vizionate Articole (2)

Vizitatorii au punctat urmatoarele locuri 5.

Top 10 cele mai vizionate Articole (partea1)

Vizitatorii au hotarit:

Vineri seara

E vineri seara, pentru cei recent aterizati din spatiu. Stau si imi belesc ochii in monitor si ma gandesc ca deja mi-e somn si ca pechinezii astia mici acum o sunt prin oras cu berea in bot ori se aranjeaza pentru o seara de destrabalare, fapt ce ma scarbeste complet.

O fi bine bai parazitilor sa traiti pe spinarea oamenilor muncii, care stau vineri seara sa se gandeasca cum sa duca inainte tara asta, si lumea asta?! Si dupa ce ca eu stau aici si ma chinui sa imping legendarul bolovan la deal voi, va distrati de va doare la basca si va bateti joc de noi cu organele voastre interne perfect functionale si cu energia  tineretii si pofta de viata si alte lucruri dezgustatoare.

De ce nu ma iubeste???

Cine nu s-a intrebat chestia asta pana acum (sa se culce ca intarzie la gradi maine)?

Raspunsul standard este: Pentru ca sunt ....!

Cu variantele:

1) urat

2) sarac

3) impotent

4) insensibil

5) toate de mai sus

De-ale oraşului: părinţi şi copii

   O plimbare prin oraş are farmecul ei. Vezi uneori lucruri frumoase, oameni zâmbitori, oameni agitaţi, poate e aglomeraţie, poate e pustiu. Poate e cald, poate e răcoare. Poate sunt multe maşini, poate nu. Dar mai mereu poţi fi părtaş la mici întâmplări din viaţa altora. 

   Aşteptam în staţie, alături de alte douăzeci de persoane, poate. La covrigărie se înghesuiau câteva persoane, nimic deosebit. Cum în ultima perioadă îmi fug ochii după copilaşi mici şi drăguţi, l-am zărit imediat. Mititel, cu pomeţi roşiori şi rotunjori, de vreo doi ani, blond, cu priviri energice şi curioase, stătea pitit lângă mama lui, la covrigăria din staţie. 

   Mi-am mutat privirea spre capătul străzii, autobuzul întârzia să apară. Poate au fost cinci secunde, nu ştiu. Micuţul pornise cu pas legănat înspre stradă. Era aproape de bordură, când un domn a intervenit panicat şi l-a oprit. Pentru o clipă, cred că ne-a stat tuturor inima-n loc. 

   Dar spectacolul abia acum începea. Mămica, draga de ea, căci nu cred să o fi condamnat-o cineva pentru neglijenţă – se mai întâmplă, cum spuneam, au fost poate cinci secunde, a început să urle la ăsta micu’ (care avea cel mult doi ani, deci), să îl certe. Se comporta ca o mahalagioaică. Pe un ton ridicat şi revoltat, îl lua la întrebări (retorice, bănuiesc), de parcă micuţu’ înţelegea ce tocmai s-a întâmplat. Serios? La doi ani cum ai putea să înţelegi că strada reprezintă un pericol, căci vin maşini în viteză. Staaaaai. Ce e aia ,,stradă” mai exact şi în ce măsură maşina, aka ,,vum-vum” ar putea să facă rau? Evident, nu au lipsit epitete precum: prostule, obraznicule, nesimţitule. 

   Desigur, în nesimţirea şi prostia lui, un copil de doi ani a pornit să exploreze lumea. El trebuie certat, că e mic şi prost, nu tu, părintele lui, care ai lăsat o fiinţă umană mică, neştiutoare şi vulnerabilă să se îndepărteze de tine. 

p.s

Mâine vă povestesc şi o întâmplare frumoasă din oraş!

I believe I can't fly!!!

Nu mai stiu exact cand a inceput frica mea de inaltime!? 

Probabil ca in jurul varstei de 17-18 ani, adica exact perioada in care am inceput sa-mi pun niste intrebari ceva mai complicate despre lucruri. Toata treaba a fost oarecum ciudata tinand cont ca pana atunci unul dintre visele mele recurente preferate era cel in care cadeam de pe un bloc, plutind relaxat pana aproape de pamant, unde inevitabil ma trezeam, suparat, de fiecare data, ca am fost privat de deznodamantul acestei experiente. ...Sau poate tocmai asta o explica?

Timpul, Banii, Frica si Eidon

Lasii, fricosii si curvele ideologice, probabil vor trai o zi in plus.

    Timpul inseamna bani. Cu tot respectul pentru Benjamin Franklin, aceasta propozitie a reusit sa creioneze intregul portret al falsitatilor ce guverneaza existenta noastra artificiala in bula(fiecare isi alege litera cu care incepe acest cuvant) ideologica pe care o numim societate. Totusi, cu totii stim ca ne masuram viata in ani, deci "Timpul inseamna Viata".
Una din cele doua afirmatii este eronata, daca Timpul inseamna Bani si Timpul inseamna Viata rezulta ca Viata=Bani, concluzia e adevarata daca o aplicam la nivel de rasa de semimaimuta contabila si complet gresita daca o aplicam pentru restul speciilor. Disparitia unuia din elementele esentiale vietii  scoate in mod implicit din ecuatie orice relevanta a banilor sau invers scoateti banii din ecuatie si vedeti daca viata poate exista. Viata exista total independenta de bani. Pentru alte specii viata/existenta/ziua de maine e legata de puterea familiei/grupului/ prietenilor. Incercarea de a sustine afirmatia ca timpul inseamna bani, ne impinge sa renuntam la semnificatia vietii din afara banilor. Atunci singurul lucru care ne ramine adevarat ar fi societatea in care traim si valorile impuse de ea.
      Negarea unei realitati nu duce la disparitia ei, asa cum negarea unui pericol nu duce la disparitia lui.

Jidanii lu' DEX

jidan s. m. [At: NEGRUZZI, S. I, 324 / V: (reg.) jâdan, judan / Pl: jidani / E: jid + -an] 1. (Pop.; prt) Evreu. 2. (Prt) Termen injurios la adresa evreilor. 3. (Pop.; îs) jidan botezat Creștin cu apucături rele. 4. (Pop.; îe) A avea cap de jidan A umbla cu înșelăciuni. 5.(Pop.; îe) Parcă se bat jidanii la gura lui Se spune despre cineva care vorbește repede și nedeslușit. 6. (Pop.; îe) Când vor ieși jidanii la seceră Niciodată. 7. (Ent.; reg.) Jidov (8). 8. (Orn.) Corb-de-noapte 

Din "Micul Dictionar Academic" (2002) prin intermediul DEXonline

Banii sunt problema

Am gasit explicatia la starea mea, oarecum, deplorabila:

Am prea multi bani!!!

Sunt unul dintre bulangii de chiaburi care nu traiesc cu grija zilei de maine. Ati putea crede ca sunt genul care imi gasesc scuze sau justificari pentru opulenta extraordinara in care ma balacesc, dar nu, eu sunt acelasi comunist de care v-ati indragostit:

Jos burghezia! Jos chiaburii! Jos mosierii!

In ton cu vremea

Orasul doarme

Orasele dorm ca si copii mici. Cu lumina aprinsa.

     Capitala e un oras mirific, ca oricare altul, unde sobolaneala dupa bani e la ordinea zilei, ca peste tot, toti vor fericire segmentata`n rate si sex fara obligatii, dar cu scop si una si alta.

     In bezna ce tocmai ar fi trebuit sa fie, luminile orasului sparg clipirile de vis in raze de lumina galbena. S-au aprins luminile, feeric obscur chiar linga farmacie, in mod sanitar impecabil, coltul umbrit de pomi al blocului pute a pisat acrit de caldura bulevardului. 

     Zidurile sunt imbibate de grijile, de dorintele, de dramele si de visele oamenilor ce traiesc in musuroiul de ciment, miros la fel dar toti vor altceva.

Cuvinte fara sens. Azi, dragostea.

Ca tot vorbeam de dragoste cu Colorbliss, evident o discutie pe cat de interesanta, pe atat de interminabila si inutila. Si nu zic asta din cauza interlocutorilor care banuiesc ca se situeaza undeva spre limita superioara a evolutiei primatelor catre roboti, adica aproximativ pe unde ma aflu si eu. Zic asta pentru ca nu poti sa porti o discutie despre ceva care inseamna ceva complet diferit pentru fiecare.

Procrastinare

Un cuvant greu de retinut desi descrie un fapt extraordinar de banal. Eu unul, nu-l stiam decat in engleza, a trebuit sa caut in dex sa vad ca vine tocmai de la mama lor, de la latini.

Ca sa sumarizez totul intr-o fraza:

"Procrastination fucked up my life!"

Baby got back

Sau Dex are spate, adica s-a intors. Americanii astia au tot felul de expresii d-astea ciudate, va zic eu. Nu stiu cum s-or intelege intre ei. In caz ca a observat cineva, am lipsit pe motive de concediu la vecinii nostrii mai de la sud, cei cu ceafa groasa. Sau asa spune intelepciunea populara! Unde am fost eu erau toti culturisti. Hai, nu chiar toti, dar 10 la suta erau cel putin dublii fata de stimabilul, aici de fata, care sa nu uitam, a fost si el un pic pe la sala... fara vreo schimbare notabila.

Leapsa for everybody (Milogul SRL)

Ce se da si ce se cere?

1. Dovediti ca exista Dumnezeu( in orice religie).

2. Dovediti ca NU exista Dumnezeu( in orice religie).

3. Gasiti insemnatatea Vietii.

4. Gasiti insemnatatea Mortii.

5. Explicati de ce e bine si de ce e rau.

6. Raspundeti demostrativ la intrebarea : Ce scop aveti pe acest Pamint?

7. Explicati timpul.

Nu se da nimic si se cere totul. Raspunsul e unul singur click pe

Unde dai si unde crapa

Sa nu cauti niciodata ce vrei sa gasesti, daca nu esti pregatit sa gasesti ceea ce vrei sa cauti.

De ce? A fost intrebarea care mi-a zgariat linistea ratiunii totdeauna. Cine? A fost intrebarea de care am incercat sa ma feresc. Cum? A fost intrebarea care mi-a adus lumina cateodata. Unde? A fost intrebarea care m-a purtat in locuri straine. Cand? A fost intrebarea care mi-a macinat viata.

Azi stiri! Surprinzator! Armata romana mai are rachete!!!

Dragi intercititori, sunt coplesit de emotie in fata dezvaluirilor de ultima ora de pe canalele de stiri. De bucurie am comprimat... consumat deja o cantitate onorabila de bere... bere. Cand totul parea pierdut se pare ca mai exista totusi o sansa pentru copiii nostrii de a putea vedea armata romana, altundeva in afara de muzeu.

FRATILOR!!! AVEM RACHETE!

Sau ma rog, inca nu s-a confirmat ca am avea rachete propriu zis, dar avem focoase, deci, o ghiceala educata, ar putea sugera ca exista si ceva rachete pentru focoasele aste. Ce sa mai zic! Cuvintele sunt de prisos!

La, la la, avem rachete! Avem valoare! Rachete ca noi nimeni nu areeee!

Triunghiul unui bikini amoros(*)(**)

(*)Leapsa de la Zefira

(**) O productie LaFee

@Lui Dex, cu drag!

Triunghiul unui bikini amoros

Intr-o buna dimineata am foat gata. Amestec de dantela si snururi din matase naturala. Triunghi mic de bikini destinati special unei zeite de la curtea regala. Ma dureau inca usor cusaturile in point de Paris, specifice dantelariilor manufacturiere regale. Pe ic,i pe colo, incepusera se se vindece si broderiile fine englezesti, cu ornamente de iasomie. Festonul cu picouri ecru ma facea insa frumusel si tinerel si asta imi dadea incredere. La plecare, mi-au pus si un trandafiras roz pastel sprijinit de o frunzuca verde brotac. L-au prins bine fix la mijloc, asa incat sa imi stea ca o palarioara.
Am fost aranjat cu grija in hartie violet de China si…La drum baiete!

Azi stiri! Energia regenerabila.

"Stimati intercititori stirea zilei de azi se refera la o noua descoperire in domeniul energiei regenerabile. Un grup de tineri cercetatori de la "Institutul de Fizica Electro-Legala" din Bucuresti declara ca au descoperit o noua forma de energie complex regenerabila. Dam legatura corespondentei noastre de la fata locului Roxana Repetencu!"

Roxana: "Buna ziua doamnelor si domnilor platitori de internet, ma aflu aici cu Domnul Doctor Cezar Mephistophelstein care ne va da mai multe amanunte. Bine v-am gasit domnule doctor."

Dl.Doctor: "Bine ati venit. Ideea acestei marete descoperiri mi-a venit in urma unei discutii cu colegul meu Vasile Valentin V. Vladimirescu, in timp ce participam amandoi la inmormantarea unui fost student de-al meu. Caldura infernala afara de ieseau aburi din morminte! Si asa cum se intampla cu toate ideile geniale am avut o revelatie: am putea folosi puterea aburului. Va dati seama ce idee revolutionara? Nu-ti trebuie decat apa, care se incalzeste, si, pe unde iese aburul, se pune o elice si gata am creeat un motor. Apa care se elimina pica din nou pe pamant sub forma de ploaie, perfect ecologic si regenerabil. Mai mult decat atat, aceasta energie aburinda poate fi foarte usor transmisa la distanta print-un fel de tuburi. Dai de robinet si ai instant abur la chiuveta. Fiind vorba doar de abur consturile vor fi minime si suportabile chiar si de persoanele aflate la a 3-a pensie ca mine."

Triunghiul amoros(*)

(*)Leapsa de la Zefira

Triunghiul amoros se trezi cu ochii rosii si mari cat cepele in sunetul unei bormasini rotopercutoare care tocmai instala un nou suport de prosoape in baia plicticosilor de dedesubt. Se ridica mult prea repede in capul oaselor si ca efect dovleacul dureros, cei folosea drept cap, il intepa crizat fix in timple, de mai mai ca-i dadura lacrimile. 

Un "Au!" isteric ii scapa de pe buze, urmat de traditionalul: "Sa-mi bag p%$# nu mai beau in viata mea!"

Galgai cu nesat jumatatea inca plina din sticla de apa calda care statea rasturnata langa pat si-si regreta instant gestul cand transpiratia fierbinte incepu sa ii tisneasca prin toti porii. Dar momentan avea alte griji mai mari!

Cate capete, atatea pareri

Desi sunt in general cunoscut mai mult drept un incapatanat decat altfel, in realitate eu incerc sa ma folosesc de cate ori este posibil de parerile celorlalti. Sfaturile sunt un ajutor gratuit de care este pacat sa nu profiti atunci cand ai ocazia. Fiind pus intr-o situatie in care aud tot mai des "daca toata lumea iti zice ca esti beat, du-te si culca-te", am stat un pic si m-am gandit la cateva reguli care trebuie luate in calcul inainte de a-ti pierde vremea cu sfatul cuiva. 

Generalitati.

     Cine esti tu?Cum vezi omul? Ce este omul? Daca il privesti ca si animal evoluat, atunci te uiti cu admiratie ca de la maimuta paroasa in cautare de hrana si sex, am evoluat si am scapat partial de par. Omul privit ca o constructie sociala, un produs al unei societati, al anumitor reguli si norme ne aduce in fata unei usi deschise, ce da spre o infinitate de scuze folosite pentru a justifica esecuri, irealizari, lipsa de vointa, tendinta de a trai inutil etc...

Stick`em up

Cum ne transformam in ceea ce uram?

Toata lumea a ras tamp la un moment dat cand i s-a zis: "Esti exact ca tactu!", gandind in sinea lui: "Nu ajung eu ca bosorogu' ala enervant.". Evidend o data cu trecerea timpului rasul cam dispare si ramane doar expresia tampa dupa care vine acceptarea faptului ca e normal sa fii la fel de enervant ca tactu si ca tot restul lumii e alcatuit din dobitoci.

Dar pana sa ajungem acolo, o categorie de oamenii pe care ii urasc cu sinceritate sunt artistii imbecili de pe Youtube. Caut si eu cate o melodie de pa la Johnny Cash, sau mai stiu eu cine, si primele 5 milioane de rezultate sunt filmulete cu Jackof Dicktits interpretand 5 milioane de "tribute" pentru Johnny Cash. Stire de ultima ora! Bai artisti de 2 lei care cantati cantece copiate prin veceuri sau pe trotuare, nimeni nu vrea sa va asculte melodiile de cacao pe Youtube in locul originalelor, cu atat mai mult sa va vada fetele de adolescenti intarziati care si-au luat o chiatara ca sa agate rocheritze bete.

Cine se gandeste la rating

Toata lumea se gandeste ba la copii, ba la orfani, ba la batranii cu pensia de 1 milion, sau, ma rog, aia care nu se gandesc numai la pasarici, bani si masini bengoase. Dar nimeni nu se gandeste la RATINGUL acestui blog. DOAR din motiv ca n-am mai scris nimic de o ETERNITATE unii nu mai intra sa ne citeasca ca sa ajungem si noi celebrii si sa punem reclame la GONFLABILE, cum au toti blogerii respectabili.

Poate n-ati inteles, dragi cititori, aici nu e DEMOCRATIE! Aici e ca la KGB, ati intrat o data si nu mai vreti sa intrati? Niste baieti trasi prin inel, varianta cu steroizi, o sa va urmareasca seara de la distanta daca nu mai intrati pe BLOG! Si daca treaba devine critica o sa recurga si la alte METODE, mai neconventionale, daca ma intelegeti!!! Credeti ca inghetata care v-a cazut din cornet acum 2 ZILE a fost o intamplare?!? Se pot intampla lucruri si mai rele, sa stiti! Daca nu COOPERATI! Vi se va opri apa calda timp de o luna, pentru "reparatii"! Veti avea vecini manelisti care dau bairame! Veti fi claxonati in trafic de oameni la costum in masini de firma! Baba de deasupra va scapa tigai pe jos la 2 noaptea!!!

Multe, multe, multe lucruri se pot intampla daca nu faceti minimul de efort de a intra pe acest blog ca sa ne crestet in topuri! Chiar se merita? E asa greu sa intrati zilnic sa mai scrieti niste ineptii? Nu merita acest efort ca sa aveti o vara relaxanta si linistita, fara manele si claxoane inutile? Cum credeti!?! Eu nu ma bag! Eu bag reclama la gonflabile si fara voi!

Dex: Un IT-ist prietenos

Eu, Dex, sunt programator. Ce ii vine in minte prima data unui om cand ii spui ca esti programator? 

"- Ce memorie trebuie sa imi iau la calculator? Ca tu stii! Esti IT-ist!"

"- Am un calculator albastru cu trei luminite, doua verzi si una rosie asezat pe un birou de lemn de brad! L-am luat acum 5 ani de la un prieten al femeii de servici de la firma. Ce placa video imi trebuie? Ca tu stii! Esti IT-ist!"

Si cand ma gandesc ca mama a vrut sa ma faca doctor. Daca eram dentist viata mea ar fi fost schimbata complet: 

"Am o mancarime accentuata in zona inghinala de ceva vreme, n-ai vrea sa ma palpezi un pic? Ca tu trebuie sa stii! Esti doctor!"

Vestea rea este ca sunt si inginer! Vestea buna e ca nimeni nu m-a rugat sa-i construiesc vreun pod pana acum. Dar va tin la curent daca apare ceva!

Total ne legat de ce am scris pana acum! Dar total! Complet! Cu totul alt subiect. M-a rugat Standdown, cel pe care il stiti si il iubiti cu totii, sau daca nu il stiti ati trait degeaba, sa il ajut sa-si faca un "upgrade", cum se numeste in termeni de specialitate, sau "sa cumpar niste chestii ca sa mearga, ca s-a ars", cum, poate, ar zice altcineva. Bineinteles ca l-am ajutat cu cea mai mare placere, si acum mor de curiozitate daca a montat piesele si daca ii merge cum trebuie. 

Ar trebui sa arate cam asa asamblat:

7.Reguli şi 8.Restricţii

7. Reguli
- Orice grup care se respecta trebuie să aiba un set de reguli. Cu cât regulile sunt mai multe, ocupă mai mult timp şi necesită mai multă voinţă din partea credinciosului, cu atat religia pare mai adevărata.
- Se vor recita incantaţii/rugăciuni în diverse perioade ale zilei.

- Se vor recita incantaţii/rugăciuni în diverse zile din an.

- Regulile vor atinge (mai radical sau nu) diverse domenii de activitate din viaţa credinciosului: îmbrăcăminte, hrană, sex, familie, educaţie, ambiţii personale, finanţe, structurarea săptămânii.

- E de preferat ca numărul de reguli ce trebuie respectate să fie unul simbolic.10, 12, 1, 3, 7, etc.

6. Repetivitatea

- Regula de aur: variaţia dăunează, rutina dă rod.
- Rutina conferă sentimentul securităţii, cu gândul că o autoritate deţine controlul şi se ocupă de tot.
- Structura fiecărui an trebuie să fie în principal aceeaşi; structura săptamânilor trebuie să fie în principal aceeaşi.
- Anual se vor celebra aceleaşi sărbători, la o data predefinita; săptămânal se vor oficia reuniuni la intervale regulate. Modul de oficiere al ceremoniilor, sărbătorilor şi slujbelor va fi acelaşi.

- Rugăciunile de ajutor se vor spune indiferent că au funcţionat până acum sau nu, ca nu cumva zeul să decida o soartă şi mai rea credinciosului.

Carti de auto-mutilare

Mie imi plac cartile. Citesc, sau mai degraba citeam, tot felul de prostii, carti politiste, capa si spada, SF-uri, cate un roman mai serios. Rar sa citesc una dintre cartile alea "grele". Alea par a fi mai mult munca, decat distractie.

Una peste alta, ultima data cand am calcat intr-o librarie, era toamna si telegraful abia se inventase. Pardon, cautam o carte de dat cadou. Si m-a pus dracu' sa ma duc la standul de "personal improvment", sau cum dracu se chema in .... aia, cum ai zice? A! Romana!

Si am stat si m-am minunat de ineptiile prezente acolo. Tot felul de rahaturi, scrise de tot felul de rahati, despre cum sa faci miliarde din piatra seaca, despre cum sa scapi de fobii cu ajutorul mastilor faciale din castraveti, cum sa acumulezi energie mestecand cioburi si asa mai departe. 

Evident cartile astea ca si alea de marketing, se adreseaza la persoanele care se inchid mai greu la sireturi. Din pacate se mai adreseaza ai unor categorii defavorizate, oameni cu diverse traume care nu pot gandi corect, sau care cred ca problema lor este ceva extraordinar care trebuie extirpat. Si pe langa asta, mai sunt o gramada pentru tinerele mame, care toata lumea stie sunt complet cretine. Asta ma deranjeaza, oarecum pe mine, ca unii oameni chiar cad in capcana tampeniilor asta, si stiu despre ce vorbesc ca am citit de vreo 10 ori o carte de marit capacitatea!

Una peste alta rechini au existat intotdeauna. Sau ma rog, astia nu prea sunt rechini, astia sunt cam ca viermii. Ma refer la scriitori. Pui mana pe ceva ca ti se pare interesant si BAM! ai luat tenia! Pana te prinzi mai trec 3 ani.

Va dau eu un sfat daca vreti sa scapati de traume: iesiti dezbracati la o plimbare prin oras in jurul orei 12 si dupa aia macar o sa aveti o chestie reala de care sa va fie rusine, sau care sa va obsedeze.

If I only have one life...

Melodie de hipsteri mai mare ca asta nu se poate gasi. 380 de view-uri pe Youtube, pana si blogul nostru de top(gun) le poate dubla audienta, in 5-6 ani. Oricum mie mi-au placut. Pentru hipsterii semi-profesionisti unul dintre solisti e Jim Jarmusch. CUM CINE MA????

Ave Penis Imperator!

Printr-o intorsatura fericita a soartei am dat peste un articol care imi aminteste ca nu numai patria mea muma e plina de cretini, ci si restul lumii. Asta ar putea stopa un pic emigrarea scapata de sub control. Sau poate o accelereaza, e un lucru dovedit stiintific ca prostilor le place sa se adune la un loc in grupuri cat mai mari, luati ca exemplu fenomenul fotbalului.

Pe scurt articolul plange soarta arhi celebrelor testoase de Galapagos care sunt pe cale de disparitie din cauza scumpirii alimentelor, pe de o parte, si din cauza exportului ca animale de companie sau ingrediente medicinale, pe de alta parte.

5. Paranoia

- Cum tot ce ţine de grup e alb şi pozitiv, automat ceea ce e în afara grupului e negru şi negativ.
- Există mereu o mare ameninţare din afara grupului: alte religii, lumea, ştiinta, raţiunea, străinii, un zeu al întunericului, etc., toţi complotează împotriva adevăratilor reprezenţanti ai divinitatii.
- Prezenţa unor idei, indivizi sau grupuri ce se opun ideilor religiei tale va fi interpretată ca dovada a existenţei acestei conspiraţii, iar conspiraţia se va prezenta ca dovadă a veridicitatii worldview-ului.

- Orice critică se va prezenta drept un martiriu.

- Orice martiriu se va prezenta drept dovadă a veridicităţii intregii dogme.

- Realitatea e o iluzie creată de cel Necurat pentru a-i orbi pe credincioşi.

Suntem prea ciumegi pentru reguli

Stateam eu in autobuz, ca orice Roman sarac care n-a avut bani de 2 credite de 20 de ani pentru Audi, si imi desteapta atentia vita tipica romaneasca, care nici macar nu era romanca. Probabil stiti genul: 50 si de ani, cu plasele intr-o mana si cu mana ailalta scarpinandu-se undeva, in orice caz nu pe bara. Evident ca da peste doua fete asezate regulamentar fix in usa. Dupa mormaielile de rigoare, isi pune cartela pe aparat. O data, de doua ori, de trei ori. 

Ai zice unui bou:

"S-a compostat?"

Boul zice: "Da!"

Vita zice: "Pai nu a scris: 'Drum bun!'"

Boul zice: "Pai la cum merg treburile in tara asta.. nu trebuie sa zica. Ca se mai blocheaza. Ca asa e in Romania!"

Despre chestii

Hai ca m-am reconectat la net. Ma straduiesc sa-mi pun basca de bloger de top si n-am nici o inspiratie. Ma gandesc ca asa se simtea si Picasso inainte sa mai scoata din burta una din mazgalelile alea de prost gust care se vand acum pe milioane.

Nu e distractiv? Unii dau milioane pe o vechitura "de firma" si altii traiesc de pe o zi pe alta. Altii se invart ca mine pe undeva pe la mijloc. La mijloc insemnand ca daca pun ban pe ban, stranepotii mei sau poate clonele lor criogenate o sa poata sa stranga juma de milion. Dar nu conteaza, am bani de bautura si bani de vise, limita e cerul.

4.Inocenţa perpetuă

- Credincioşii trebuie să fie mentinuti intr-o stare de inocenţă.
- În faţa înţelepciunii transmise de religia ta ei sunt simpli copii. Religia ta nu e o şcoală de la care se absolveşte, cel putin nu în timpul vieţii şi astfel, ei mereu vor fi cu un pas în urma ta.
- Puncte în plus dacă autorităţile religioase sunt prezentate ca figuri patriarhale (părinte, elder, cap, pastoretc).
- Copii din punct de vedere intelectual şi moral, credincioşii trebuie să creada că lumea se împarte în alb şi negru; totul e ori bun, ori rau. Valorile pozitive, desigur, sunt de partea lor atata timp cât urmeaza religia cea Adevărata.

- Ca o consecinţă a împărţirii lumii în alb şi negru, mintea infantilă poate fi uşor dresată cu impulsuri simple. Cele doua metode de dresaj sunt: 1) răsplată pentru bine şi 2) pedeapsă pentru rau. Combinaţia ideală se face prin prezentarea unei judecati “de apoi” ce are ca rezultat desemnarea destinaţiei finale: fericire eternă sau tortură fără sfârşit.

Sǎ privim...

    Cǎ scriu acum, omul cu gânduri e vinovat. Viaţa e frumoasǎ ? 

    Urc pe Republicii, cu greu. Oraşul meu e construit pe un munte şi nu îmi dau seama ?! Am urcat strada asta abruptǎ de prea multe ori anul acesta. Merg la un experiment. Ceva legat de performanţele sociale în condiţii de distres. Am fost la atâtea, nici nu mai ştiu scopul. Când au construit Institutul nu au luat în considerare faptul cǎ şorecuţii de laborator vor ajunge gâfâind la experimente, deci reacţiile fiziologice nu vor fi tocmai in limita normalului.

    Completez scale. Le ştiu deja, le-am mai completat de atâtea ori. Aceleaşi întrebǎri. Suntem chiar atât de previzibili noi oamenii ?

    Faza doi. Mǎ aşteptam sǎ îmi lipeascǎ electrozi pe ici-colo. Sau sǎ îmi verifice conductanţa pielii, sau mǎcar respiraţia. Mi s-a dat o sarcinǎ... sǎ îmi repet cǎ deşi  lucrurile nu sunt întotdeauna corecte, deşi unii oameni suferǎ, deşi se întâmplǎ atâtea dezastre în lume, sǎ nu uit totuşi cǎ viaţa e frumoasǎ şi are aspectele ei plǎcute.

    Apoi am stat şi am privit... imagini. Imagini şocante. Oameni morţi, oameni mutilaţi, copii morţi, copii mutilaţi, trupuri aruncate grǎmadǎ în bǎi de sânge, oameni torturaţi, accidente rutiere şi urmǎrile lor, copii arşi sau morţi de foame, oameni fǎcuţi bucǎţi de alţi oameni. Mǎcel vizual.

    Nu ştiu cât a durat, a pǎrut o eternitate. Nu se mai terminau. Mi-a venit sǎ plâng, nici nu ştiu cum am rezistat. Un copil cu maxilarul sucit, cu un ochi ieşit din orbite, cu urme de sânge pe faţǎ şi totuşi cu o expresie inocentǎ, drǎgǎlaşǎ. Cum sǎ rǎmâi detaşat ? Cum?!

    Ştiam cǎ existǎ atâtea atrocitǎţi şi dezastre în lumea asta. Dar stǎm vreodatǎ sǎ ne uitǎm la ele? Eu am ocolit sǎ fac asta. Ştiam despre tot ce am vǎzut, dar pânǎ acum, niciodatǎ nu le-am privit. Nu atât de mult, nu atât de multe. Poate sunt eu prea sensibilǎ, prea receptivǎ. Nu ştiu colegii mei în ce mǎsurǎ au fost afectaţi de ce au vǎzut.

    Eu nu îmi amintesc sǎ mǎ fi simţit vreodatǎ mai rǎu şi mai epuizatǎ psihic şi mai ales fizic. Nu ţin minte. Parcǎ firicele de energie electricǎ mi-au invadat venele, pielea, sufletul, creierul.

    Am vrut sǎ ies. Sǎ dau naibii experimentul lor. Aveam examen în urmǎtoarea zi. Dar ceva m-a ţinut pe scaun. Toţi oamenii din imaginile respective au trecut prin nişte chinuri de nedescris, iar noi nu suntem în stare nici sǎ îi privim de la distanţǎ, printr-un ecran.   

    Viaţa e frumoasǎ ? Viaţa poate fi frumoasǎ. Dar nu e, nu pentru toţi.

    Completez iar scale. Brusc, întrebǎrile astea nu mai par atât de banale. Brusc, nimic din viaţa mea nu mai pare dezastruos.   Nu pot uita imaginea copiluţului. 

Slalom printre cretini

Omul cu ganduri

  

     Un oras la fel ca oricare altul, cenusiu, iar acum  parca si mai mohorit din cauza micii furtuni care tocmai a trecut, ploua marunt. Putin trecut de miezul noptii, pe strada se aude un motor de masina grabita, de la volan El privea pierdut spre undeva, conducea formal, aproape din automatism, iar gandurile nu se terminau, nu ii dadeau pace. 

     De ce exista optiuni?Sunt necesare optiunile?Nu cumva sunt o capcana pentru a avea iluzia libertatii? Sunt reale optiunile?Da, atat timp cat sunt posibile ele pot deveni reale, deci la nivel teoretic sunt reale. Numarul de optiuni e limitat de situatia in care te afli? Depinde, daca folosesti tiparul de gandire sustinut de normele valorice create in mod fortat de societate, ai foarte mari sanse ca numarul de optiuni sa fie de maxim doua, principiul binar functioneaza si aici, in mod evident nimeni nu vrea sa ai optiuni. Mai multe optiuni inseamna mai multa libertate de alegere, mai multa libertate de alegere inseamna mai putin control, nu sunt de folos comunitatii/societatii oamenii cu multe optiuni. Cate optiuni avem cand e vorba de Dumnezeu?Optiunile pe care le alegem ne formeaza viata, suntem rezultatul unor decizii pe care le-am luat in timp.Daca si Eu sunt doar o optiune? Daca nici macar nu exist?

Iara de dragoste

De data asta nu din lipsa de imaginatie, ci din lipsa de alt termen. Ar trebui sa se mai inventeze niste cuvinte care sa exprime unele sentimente mai nuantate cunoscute sub denumirea generica de dragoste, cum ar fi: "te urmaresc de 20 de ani, am intrat de cateva ori prin efractie si am adunat toate firele de par", sau "vreau doar sa te storc ca pe o portocala si apoi sa-mi gasesc alta obsesie".

Zece fix

Orologiul din lemn de mahon, sculptat de un maestru african, marca in stilul sau caracteristic rand pe rand cele 10 ore, "Cucu! Cucu!", de zece ori. Nici nu termina bine ca se auzi discret sunetul soneriei de la intrare. 

-"Trebuie sa fie Domnul Milogu'. Punctual ca te obicei." Bineinteles Dex planificase totul in avans si il invitase la o discutie amicala la ora 8 fix.

Dex auzi deja pasii apasati ai cameristei sale, Doamna Mimoza, si isi aminti cat de sprintena era in tinerete. Din pacate varsta inaintata de 25 de ani si cele in jur de 95 de kilograme in plus ii redusesera mersul sprinten la un nivel mai degraba potrivit unei balene esuate. Dex o tinea, bineinteles, mai mult din marinimie, caci biata fata n-avea pe nimeni, si, in fond, Dex nu primea atat de multi musafiri.

3. Absurditatea

- Regula de aur: cu cât legendele promovate drept adevăr sunt mai incredibile, cu atât credinţa în ele va fi mai mare.
- Paradox: cu cât actul credinţei este mai dificil, cu atât mai mare va fi satisfacţia când credinta reuşeşte să răpuna raţiunea.
- Când religia ta e în discutie, Natura işi incalca binevoitor ordinea, aşa că poti enumera linistit relatări ca: invieri, vindecări, animale vorbitoare, armăsari zburători, precipitaţii cu hrană, prezenţa unui om în mai multe locuri, nonsensuri matematice gen 1+1+1=1.

Democratia*

*pentru cine trebuie

http://www.guardian.co.uk/world/video/2011/jun/08/israel-palestinian-old-city-settlers-english

Obiceiuri nocturne

   Tocmai s-a lǎsat seara, încǎ nu e beznǎ, dar va fi pe când termin eu de scris. Mereu mi-a plǎcut momentul înserǎrii, e un precursor al magiei ce va urma. Cǎci noaptea e magicǎ şi misterioasǎ, noaptea sfideazǎ legile fizicii. Înserarea îmi anticipeazǎ liniştea ce va urma. E un sfârşit şi un început, deopotrivǎ.

   Dar azi nu voi fi romanticǎ. Azi sunt nedumeritǎ. Nu prea înţeleg ce se întâmplǎ. Mereu am iubit noaptea pentru liniştea pe care o revarsǎ inclusiv asupra oraşului. In ultima perioadǎ, însǎ, când se lasǎ seara, se trezesc ciudaţii la viaţǎ.

   De exemplu, de vreo 5min cineva a pus în funcţiune ceva maşinǎrie, aici între blocuri, ce scoate un sunet infernal. Cineva tunde iarba sau face gǎuri în pǎmânt, nu îmi dau seama.

   Din blocul vecin se aude muzicǎ, la un volum considerabil. De data aceasta mǎcar, e un cântec frumos.

   În urmǎ cu puţin timp, douǎ nopţi la rând, vecinii mei de palier, vreo trei-patru bǎieţi (nu le pot spune bǎrbaţi, n-am ce face), au pus-o de-un grǎtar. Pe hol. Da, pe holul comun, cǎci în capǎtul holului este un pseudo-balcon – au avut aerisire deci. La ora 2-3 noaptea. Cam pe când mǎ puneam eu sǎ dorm. Nu au lipsit:  alcoolul, înjurǎturile, şi discuţiile telefonice ale unuia dintre ei care se plimba prin faţa uşii mele în timp ce vorbea. A! Cratiţele şi farfuriile trântite au fost deliciul principal.

   Evident, nimeni nu le-a atras atenţia.

   Cam în 10 minute, între cele trei blocuri apropiate, va începe consiliul bârfelor. Azi-noapte, de exemplu, am aflat totul despre Mihaela şi iubitul/fostul ei iubit. Am aflat cu cine a înşelat-o el şi cum s-a rǎzbunat ea. Am aflat cât de ,,figurantǎ” e …Alexandra sau Alina, le tot încurc. Şi vǎ spun, e figurantǎ mare!

    Peste vreo douǎ ore, va suna alarma unei maşini. O alarmǎ tâmpitǎ şi enervantǎ de-a dreptul.

   Oamenii ǎştia, vecini de bloc sau de cartier, atenteazǎ la sentimentele mele vizavi de noapte. Ce-aş putea face ? Probabil bǎieţilor de lângǎ mine le-aş putea închide balconul peste noapte, îl sudez sau ceva, sǎ se sufoce cu fum de mici şi grǎsimi. Dar cu restul de agitaţi ce fac ? Chiar sunt nedumeritǎ. Ce se întâmplǎ ? Oamenii au devenit mai agitaţi decât nişte câini cu insolaţie.

Fara tine...

... fara mine?

Ma amuza aceasta acrobatie a gandirii umane. O voi denumi in calitate de descoperitor (nu neaparat primul descoperitor, ca nici Edison n-a fost primul si totusi a ajuns celebru): "Sindromul 'Fara mine' de simplificare a gandirii la om"! Inspirat, nu? "Catchy" cum zic americanii!

Păcat – 2. Autoamăgire în falsă libertate

I. Universul indiferent
Formularea cea mai des întâlnită în introducerea unui păcat e una extrem de simplă: “X e păcat”, sau “e păcat să X”.
Săracii oameni nu-şi dau seama, dar ăsta e exemplul cel mai bun de folosire a verbului “a fi” în propovăduirea gândirii magice.
Ei chiar cred că prin fraza aia au spus că Universului îi pasă de X, dar în realitate Universul este total indiferent faţă de acţiunile microbilor de pe suprafaţa unui fir de praf suspendat în jurul unei scântei din miliarde de miliarde de miliarde de alte scântei.

http://www.youtube.com/watch?v=MhonwrTJU_w( acest link nu mai functioneaza) ceva asemanator gasiti aici

II. E interzis să fii om liber

10 porunci ale religiei- 1.Masochismul

1.Masochismul

Vrei să iţi faci un cult de succes şi toţi credincioşii să te urmeze fără multe comentarii?
Iată câteva puncte de reper pe care orice religie care se respectă trebuie să le urmeze.
- Adepţii tăi sunt nişte viermi. Dacă nu au stricat dezechilibrul naturii, atunci mai mult ca sigur că sunt pe lista neagra a unei (sau mai multor) zeităţi cu capsa pusă.
- Puncte în plus dacă se pune accentul pe devalorizarea persoanei prin promovarea simplităţii în locul sofisticării, a sărăciei în locul progresului, a credinţei în locul gândirii.

- Se vor selecta instincte şi reacţii naturale ale credinciosului (sexul, spiritul competitiv sunt doar câteva) şi se vor prezenta drept ofense aduse zeilor sau cosmosului pentru care cineva trebuie să raspundă: de regulă credinciosul sau, mai rar, un trimis al Domnului se sacrifică mărind sentimentul de vinovăţie.

- Credinciosul nu trebuie să uite: divinitatea e benevolentă şi atotputernică şi fiecare clipă din existenţa lui e un scuipat aruncat pe obrazul acestui Big Brother infinit de bun.

- Orice fapta contrara dogmelor religiei capătă dimensiune cosmică; va fi prezentată ca un păcat – o crima impotriva benevolenţei părinteşti a Universului.