Chiar se vota pe bune în comunism

     




     Știm cu toții că un minor nu poate lua singur decizii asupra propriei persoane și de aceea societatea îi impune un tutore care să ia decizii în locul lui. 
     Un minor nu are drept de vot, are nevoie de acceptul tutorelui când vrea să se căsătorească, să își ia permis de conducere, cumpere casă, mașină, obțină pașaport, să se angajeze, etc.
     Chiar și banii pe care îi poate obține muncind sau moșteniți sunt administrați tot de tutore. Bun…
Statul în schimb, pentru oamenii maturi, impune o serie de legi și reguli. 
Unele în mod direct: nu au voie să cumpere medicamente fără rețetă de la medic, furadan sau alte pesticide, droguri...
de orice natură, mâncare expirată, etc. Unele indirect: este descurajat fumatul, consumul de alcool, grăsime, sare.
     Totul în scopul de a-l păzi pe individul matur de el însuși. Alte reguli sunt făcute chipurile să îi protejeze pe cei din jurul lui: nu are voie să depășească viteza legală, sa aibă cauciucuri de iarnă, etc. Până la urma tot ca să îl păzească de el însuși.
     Chestia a evoluat și mai pervers. A apărut codul muncii și individul nu mai are voie să muncească mai mult de un anumit număr de ore pe zi, noțiunea de salariu minim pe economie, protecția consumatorului care îi spune ce are voie să cumpere și ce nu, CNA care îi spune la ce are voie și la ce nu să se uite la TV, asistența sociala care îi da de mâncare dacă e prea prost sau leneș, învățământul obligatoriu etc.
     Păi atunci, dacă individul nu se poate descurca decât asistat de stat, stat care să îi aprobe ce medicamente are voie să ia, ce sa mănânce și să bea, cum să nu intre în pom cu mașina, nu ar trebui tratat ca un minor din toate punctele de vedere? Dacă statul (sau societatea mai exact) îi oferă ajutor social pentru că nu e în stare să se autoîntrețină nu trebuie trata din toate punctele de vedere ca și un minor?
     Ba da, ar trebui să nu aibă drept de vot, și mai mult, societatea, tutorele să ia decizii și în celelalte privințe în care tutorele decide pentru minor.
Prin urmare în democrație “minorii” cu tutore nu ar trebui să aibă drept de vot. Și procentul lor depășește 50%. Prin urmare votul universal și statul asistențial se bat cap în cap.
Din istoria recentă singura epocă unde votul a fost pe bune a fost în comunism. În comunism se pleca de la principiul că fiecare individ trebui să fie asistat de stat. Statul lua toate deciziile pentru fiecare individ: ce, când și cât să mănânce, muncească, îmbrace, ce model și când are voie sa își ia mașina, TV, locuință. Practic totul.
     De aceea în comunism noțiunea de vot se îmbină perfect cu individul “minor” cu tutore: votanții nu aveau nimic de spus prin vot, era doar de formă, rezultatul votului era, cum e și firesc, decizia tutorelui.